Dacă ni s-ar cere să definim, în doar câteva cuvinte, societatea europeană de la sfâşitul secolului XIX până în preajma celui de-al doilea război mondial am găsi cu uşurinţă, printre ideile epocii, două concepte care să îi înfăţişeze, deopotrivă, aspiraţiile, cotidianul, angoasele şi bucuriile. Curentele Art nouveau şi Art deco, căci despre ele este vorba, condensează toate mutaţiile suferite de civilizaţia europeană, într-o epocă în care nu doar arta ci şi societatea trec printr-o serie de revoluţii şi drame.  De la reacţiile împotriva academismului până la dorinţa artiştilor de a surprinde în operele lor ritmul alert al vieţii, de la corpurile feminine eliberate, treptat, de chinul corsetului până la formele geometrice, ce domină arhitectura şi picturile timpului, ajungând la noile concepte folosite în arhitectură şi artele decorative, totul stă sub semnul metamorfozelor estetice, ideatice şi sociale.

Alegerea Parisului drept punct de plecarea pentru explorarea acestei epoci nu a fost întâmplătoare. La începutul secolului XX, oraşul de pe malurile Senei generase deja unul dintre cele mai longevive şi interesante mituri urbane. Expoziţiile universale, construcţiile de inspiraţie Art Nouveau şi Art deco, boema, locuitorii care frecventau marile magazine şi cafenelele elegante, toate ofereau imaginea unei lumi noi, cuprinsă de febra modernităţii.

Temele celor trei ateliere sunt:

1. Art nouveau – doar un curent artistic? Arta în marile capitale europene. Parisul belle epoque. Expoziţia universală – 1900. Cum se schimbă chipul unui oraş. Staţiile de metrou şi gloria lui Hector Guimard. Parisul boem şi Parisul afişelor – Jean Beraud, Toulouse-Lautrec, Mucha. O nouă siluetă feminină – geniul lui Paul Poiret.

2. Art deco şi societatea interbelică. Théâtre des Champs-Élysées: stil şi spectacole. Trupurile şi arta se eliberează. Fascinaţia baletului rus – Ritualul primăverii. De la Montmartre la Montparnasse – boema pariziană înainte şi după război. Expoziţia din 1925.

3. Viteză, simplitate, funcţionalitate şi eleganţă. Stilul pachebot. Casa – o maşină de locuit. Le Corbusier şi Mallet-Stevens. Moda feminină şi masculină. Coco Chanel, Băietana. O pictoriţă a elitelor pariziene – Tamara de Lempicka.