În 1453, Imperiul bizantin a dispărut de pe harta Europei, iar Constantinopolul, simbolul gloriei şi puterii imperiale, a devenit Istanbulul sultanilor. Gloria Bizanţului a fost uitată, sterotipuri felurite (multe dintre ele anterioare cuceririi otomane, dar amplificate de-a lungul secolelor) au creat o imagine paradoxală. Pentru publicul larg, Bizanţul este sinonim cu splendorile de la Ravenna, Sfânta Sofia, Athos sau Meteora, dar şi cu intrigile politice şi disputele teologice nesfârşite. Imperiul lui Constantin pare pierdut  printre viziuni savante şi idei primite de-a gata, iar contribuţia sa la geneza civilizaţiei europene moderne pare dată uitării.

Fenomenul cel mai interesant este cel al continuităţii civilizaţiei imperiului prin intermediul „formelor de viaţă bizantină” (Nicolae Iorga), care au rezistat şi după ce puterea politică a basileilor a apus. Conceptul istorigrafic celebru – Bizanţ după Bizanţ – elaborat de Nicolae Iorga ne permite să înţelegem geneza unor fenomene culturale, politice sau religioase din spaţiu sud-est european şi rolul jucat de cărturarii bizantini în Italia Renaşterii.

Vă invit să descoperim împreună strălucitoarea cultură bizantină şi influenţele sale asupra arealului italian şi sud-est european. Cu ajutorul a nenumărate imagini şi documente, vom încerca să înţelegem diverse fenomene culturale, să aflăm secretele unor monumente sau tablouri celebre şi să  fixăm câteva repere istorice cu ajutorul unor opere de artă.

Temele celor trei întâlniri sunt:

1. O scurtă introducere în civilizaţia bizantină.  „Cerul pe pămînt”. Un simbol –     Sfânta Sofia. Artă şi putere – de la Justinian la Paleologi. Un concept politic şi cultural: Commonwealth-ul bizantin. Origini şi semnificaţii.

2. Influenţa bizantină în Europa sud-estică. Religie, politică şi cultură. Chiril şi Metodiu şi lumea slavă. De la primul la al doilea Ţarat bulgar. Serbia – între Orient şi Occident. Rusia – o viziune imperială.  Elaborarea unui concept – Moscova, a treia Romă. Bizanţul şi lumea românească – câteva semnificaţii.

3. De la Italia bizantină la gloria Renaşterii. De la Justinian la Frederic II- spaţiul italian şi influenţa bizantină. Centre de influenţă – Ravenna, Sicilia.  Un studiu de caz  – Veneţia. Căderea Constantinopolului reflectată în arta epocii. Renaşterea şi cărturarii bizantini. Cardinalul Bessarion. Academia platoniciană din Florenţa. Umaniştii şi studiile bizantine.

Imagini – preluate de aici:

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Canaletto_-_Bucentaur%27s_return_to_the_pier_by_the_Palazzo_Ducale_-_Google_Art_Project.jpg

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Byzantinischer_Mosaizist_um_1118_002.jpg