Noţiunea de „boier” are un sens pe care, dacă am urmări presa în România, l-am asocia, greşit, cu vreun „ultim supravieţuitor” (care, desigur, nu e niciodată ultimul, chiar dacă spaţiul public românesc resimte lipsa lui Alexandru Paleologu sau Neagu Djuvara).

Un boier român este, în esenţă, un aristocrat. În istoria sa fascinantă, aristocraţia europeană a fost intim legată de cercurile puterii, precum şi de numeroase opere sociale şi culturale. Elitele aristocratice influenţau spiritul vremii, având tendinţe conservatoare sau, din contră, surprinzător de liberale, care au impulsionat modernizarea.

De mulţi ani, Fundaţia Calea Victoriei propune cursuri care evidenţiază rolul avut în istoria naţională de familiile boiereşti şi de elite. Faptul că nu contenim să discutăm despre Ghiculeşti, Sturdzeşti sau Brătieni ţine de onestitatea faţă de istoria noastră. O elită formată din boieri a reorientat aspiraţiile culturale ale românilor dinspre Orient spre Occident şi a creat proiectul naţional pe care s-a construit România modernă.

În cursul nostru, dedicat celor pasionaţi de istoria României, propunem un excurs în perioada de la 1848, anul revoluţiilor naţionale din Europa, până la anul 1948, când, în discursul oficial din Republica Populară Română, a fost negată ideea unei contribuţii a „clasei boiereşti” în dezvoltarea şi consolidarea statalităţii româneşti din epoca modernă (care, în grilă ideologică, nu mai putea fi decât rezultatul eforturilor „maselor populare”).

Cursul se desfăşoară în trei şedinţe, astfel:

1. De la paşoptişti la independenţă (1848-1878).

2. După independenţă, la întregire (1879-1918).

3. După întregire, la postbelici (1919-1948).

Pe parcursul întâlnirilor, vom discuta următoarele probleme:

• Care erau marile familii boiereşti şi cum se integrau în peisajul aristocraţiei europene?
• Care era valoarea rangurilor boiereşti în cadrul statului român modern?
• Ce înseamnă „mica boierime”?
• Ce influenţă politică au avut în România familiile aristocratice şi cum a evoluat aceasta în decursul timpului?
• Care a fost rolul familiei Brătianu în marile momente ale istoriei naţionale?
• Cum au arătat relaţiile familiei regale a României cu celelalte familii boiereşti şi de ce dinastia a adoptat ca principiu evitarea vreunei încuscriri cu aristocraţia românească?
• De ce regimul totalitar comunist a transformat „clasa boierească” într-un inamic şi care au fost, pentru societatea românească, consecinţele represiunii împotriva reprezentanţilor acesteia?

Casa generalului Henri Cihoski, care găzduieşte Fundaţia Calea Victoriei şi întâlnirea noastră, ne va ajuta să intrăm în atmosfera unei epoci în care românii, având în frunte regii lor, ocupau pe continentul european locul la care demografia, geografia şi resursele îi îndreptăţeau.