Cartile vorbesc prin cititorii lor – din campania CITITORI CELEBRI

Miercuri, 16 decembrie 2009, incepind cu ora 18, la Sub_Carturesti, Librăria Cărtureşti, str. Arthur Verona nr 13-15, va invitam la discutii relaxate despre carti frumoase, impreuna cu citiva dintre lectorii nostri

intrarea este libera

18:00 – Laura Jiga Iliescu – Cartea populară şi universul imaginar al ţăranilor

Există  în casele şi în universul imaginar al ţăranilor un obiect pe care nu ne prea aşteptăm să-l găsim acolo. Cartea. Iar această prezenţă nu este chiar atât de recentă pe cât ne-am închipui la prima vedere. Nici pe atât de neutră încât să o ignorăm, persistând în stereotipul referitor la ţăranii care trăiau cu totul rupţi de lumea din afara satului lor, cu totul orali şi creatori ai unei culturi statice, orientată doar spre sine, golită de orice prezenţă livrescă.

Doar pentru că erau majoritatea analfabeţi nu putem să nu ne întrebăm asupra rolului Cărţii în cultura populară veche şi în viaţa ţăranilor. Totuşi, la ce le-o fi folosind, dacă ei nu ştiau să citească? Ce şi cum înţelegeau ei cele văzute acolo? Ce fel de texte le plăceau? Cum şi-au lăsat amprenta asupra povestirilor populare şi a felului în care îşi imaginau lumea? Dar asupra noastră, a fantasticului şi a culturii moderne a anului 2009? Veţi rămâne surprinşi de diversitatea şi amploarea posibilelor răspunsuri.

19:00 – Mirel Banica – Despre “Jurnalul Fericirii” de N. Steinhardt şi alte cărţi care îmi plac

Cărţile pe care aş dori să le prezint sunt trei cărţi anti-curent, adică împotriva curentului actual de lectură care privilegiază star-sistemul, publicitatea groasă şi minciuna bine ambalată în corectitudine politică.

Mai exact este vorba de recitiri şi comentarii din  N. Steinhardt, “Jurnalul Fericirii”, cartea care a marcat anii 90 şi a re-adus la credinţă batalione întregi de intelectuali şovăielnici. O vom folosi pentru a face mai apoi o mică excursie în cadrul literaturii concentrationare şi a Gulagului. Nu doar cel din spatele sârmei ghimpate, ci şi cel al propriei noastre conştiinte.

Atunci când N.Steinhard scria “Jurnalul Fericirii”, poeta Florenta Albu redacta “Baragan, Câmpia Soarelui” (Editura Tineretului, 1961). Sub aparenta unei carti de propaganda, vom redescoperi un imn la adresa oamenilor, naturii, bucuriei de a munci. Da, ati citit bine, bucuriei de a munci…

In fine, va fi vorba si de splendida carte autobiografica a lui Gregor Von Rezzori, “Sur mes traces” (Pe urmele mele), scriitor austriac nascut în Bucovina în 1914, una dintre marile constiinte tragice ale secolului trecut. Pe urmele peregrinarilor sale prin secolul trecut, vom descrie locuri, oameni, situatii. Descrierea Bucurestiului anilor 30 prin ochii unui nobil austriac, de exemplu.

20:00 – Dragos Dodu – Dostoievski şi personajele sale ambigue: Ivan Karamazov şi Nikolai Stavroghin

Să fie oare Dostoievski un eliberator al oamenilor de iluziile în care se complac cel mai adesea, iluzii fără de care majoritatea cred că nici nu ar putea supravieţui? Sau, dimpotrivă, reuşeşte să-i încătuşeze şi mai tare în strânsoarea iluziilor, în ciuda intenţiilor sale nobile? Sau, şi mai complicat, le face pe amândouă? Freud ar avea să ne spună câte ceva în acest sens.

Să discutăm, aşadar, despre personaje ambigue precum Ivan Karamazov şi Nikolai Stavroghin, despre Marele Inchizitor şi Ivan Ţarevici – Făt-Frumosul din mitologia rusă pe care Piotr Verhovenski îl proiecta în Stavroghin. A reuşit Dostoievski să răspundă convingător la problemele pe care tot el le-a pus prin astfel de personaje? Să vedem.

21:00 – Sebastian Grama – Erotism şi nebunie – între Meditaţiile metafizice şi Suferinţele tânărului Werther – (Descartes/Goethe)

Considerat ca o emblemă a “raţionalismului”, René Descartes este asociat mai degrabă clarităţii şi distincţiei decât tulburilor ape ale erotismului sau decât abisurilor nebuniei. Şi totuşi… O lectură atentă a unora dintre textele sale poate scoate la vedere chipuri ascunse, mişcări nebănuite ale gândului, imagini prinse într-un dans violent şi seducător, imprevizibil.

Dacă, din această agitaţie subterană, două personaje scapă nevătămate şi prind a străbate căile Europei, nu este exclus să le regăsim, mergând sub mască, prin cărţi şi epoci unde nu le-am fi crezut “acasă”.

Ce ascendenţă culturală au Werther şi Lotte? Din ce reţea au fost extraşi pentru a fi înlănţuiţi din nou în jocul lor mortal? Ce rezonează în replicile lor, în gesturile lor, conducându-i către logicul, superbul cataclism?

De cealaltă  parte a textelor, Descartes – figură a distanţei rezonabile – şi Goethe cel îndrăgostit nebuneşte de logodnica reală a unui prieten real, francezul pierit în mreje suedeze şi germanul învingător al pasiunii prin literatură ni se arată complici, ghidându-ne printr-un labirint al fascinaţiei şi al excesului.

EVENIMENTUL SE DERULEAZA IN CADRUL CAMPANIEI DE LECTURA INITIATE DE MINISTERUL CULTURII – CITITORI CELEBRI

mai multe detalii despre campanie gasiti aici: http://cititoricelebri.ro