Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de marţi, în intervalul 19:00-21:00.

Date desfăşurare curs: 14, 21, 28 ianuarie şi 4 februarie.

Secolul al XVIII-lea este placa turnantă a modernităţii. Este epoca marilor şantiere arheologice şi a campaniilor de relevare a monumentelor, epoca enciclopedismului, a configurării ştiinţelor, a utopiilor şi a descoperirii patrimoniului muzeal. Răstimpul numit îndeobşte „veacul luminilor” circumscrie, totodată, şi apogeul splendorii artistice, materializată în eclatante decoraţii interioare, dar şi în bravuri ale exactităţii vizuale sau în capricii pe alocuri lugubre ale fanteziei. O lume extraordinar de vie, policromă şi efervescentă, reuşind convingător să disimuleze presimţirea angoasantă a propriului sfârşit.

În această lume vă invităm, prin intermediul unui curs cuprinzător, care are ambiţia de a acoperi geografia cultural-artistică a Europei, în secţiunile ei cele mai relevante: pictură, sculptură, arhitectură, gravură, arte decorative, peisagistică, teorii artistice, patrimoniu şi practici culturale.

1. Voiaj şi patrimoniu

• The Grand Tour – călătoria ca antrepriză culturală; Italia, caput Mundi: redescoperirea trecutului în modernitate
• coduri turistice, memorialistică, discurs şi practici culturale, muzee, colecţii, industria tipografică şi piaţa de artă;
• vedute şi capricii; perspective romane (Giovanni Paolo Pannini, Giovanni Battista Piranesi), veneţiene (Antonio Canaletto, Bernardo Belloto, Francesco Guardi) şi pariziene (Hubert Robert)
• descoperiri arheologice, antreprize editoriale, tratate, istorii şi teorii ale artei (Johann Joachim Winckelmann, Gotthold Ephraim Lessing)

2. Luminile (şi umbrele) raţiunii: teorii, dezbateri, utopii, angoase

• Quatremère de Quincy şi naşterea patrimoniului
• Denis Diderot, enciclopedismul şi critica de artă;
• teorii despre artă şi arhitectură; originea arhitecturii, arhitecturi utopice (Marc Antoine Laugier, Claude Nicolas Ledoux, Étienne-Louis Boullée)
• utopia peisajului: grădina pitorească, între Anglia şi Franţa
• capricii, fantasme şi coşmaruri: Francisco de Goya, Giovanni Battista Piranesi, William Blake

3. Gracilitate, rafinament, bravură

• naşterea unui nou stil; ipoteze, versiuni, geografie stilistică
• repere în pictură: Antoine Watteau, François Boucher, Jean-Honoré Fragonard, Giambattista Tiepolo, Francisco de Goya et alii
• artele minore şi amenajarea interioară; tapiserie, mobilier, ancadramente, boazerii etc.

4. În căutarea purităţii stilistice

• rădăcinile şi contextul instaurării stilului neoclasic; campanii arheologice, antreprize şi competiţii de relevare arhitecturală, artişti exemplari (Nicolas Poussin, Piranesi)
• The Greek Revival – dezbateri stilistice, „controversa greco-romană”, susţinători ai supremaţiei artei greceşti (Allan Ramsay, Johann Joachim Winckelmann, Pierre Jean Mariette)
• repere în pictură: Jacques-Louis David, Joseph-Benoît Suvée, Friedrich Heinrich Füger, Gavin Hamilton
• repere în sculptură: Antonio Canova, Louis-Claude Vassé, Claude Michel Clodion