Cum e sa predai un curs la Fundatia Calea Victoriei? Noi am participat la cursuri in ipostaza de cursant, dar ne-am intrebat de multe ori cu ce impresii raman lectorii nostri ca urmare a interactiunii cu un public ce nu vine neaparat din mediul academic, public cu varste si preocupari diferite. Va imaginati ca mesajul istoricului Filip Iorga ne-a bucurat foarte mult. :)

“Fundaţiei Calea Victoriei îi reuşeşte foarte bine un lucru deloc simplu: acela de a aduce împreună profesori cărora chiar le place ceea ce predau şi cursanţi care chiar sunt interesaţi de lucrurile pe care le ascultă. Mediul prietenos şi relaxat de la Fundaţie îi împiedică pe profesori să se blazeze şi previne instalarea plictiselii printre auditori.

Principiul în jurul căruia se cristalizează întâlnirile de la Fundaţia “Calea Victoriei” este acela conform căruia, vorba lui Alexandru Paleologu, cultura e o treabă plăcută şi de toate zilele. Nu îmbrăcăm hainele culturii doar din când în când, la prilejuri solemne, ci purtăm aceste haine în fiecare zi, pentru că ne simţim foarte bine în ele.

Ca profesor, trebuie să-ţi foloseşti imaginaţia şi să te străduieşti să-i cucereşti pe cei care te ascultă, să-i atragi către subiectul tău. Cadrul fiind lipsit de rigiditate instituţională, poziţia ta de “magistru” nu e garantată de nicio regulă, de nicio catedră, de niciun instrument coercitiv (lectorii Fundaţiei “Calea Victoriei” nu dau note, nu evaluează, nu constrâng). De aceea, lectorii şi cursanţii nu sunt uniţi decât de plăcerea împărtăşită, de dorinţa comună de a călători împreună printr-un subiect, printr-o poveste, printr-o experienţă.

Auditoriul nu e deloc omogen, dar este unul de elită: am vorbit unor oameni în vârstă, dar şi unor elevi de liceu. M-am adresat unor oameni cu meserii dintre cele mai variate. Nu mică mi-a fost bucuria întâlnirii cu oameni inteligenţi şi cultivaţi care au curiozităţi, care vor să cunoască lucruri pe care nu sunt obligaţi să le ştie, care înţeleg să savureze cultura şi să se împrietenească cu istoria dincolo de datele seci, întrezărindu-i farmecul şi dramatismul.

În timpul întâlnirilor din cadrul Atelierului de genealogie “Cum să descoperi povestea familiei tale”, am fost încântat să văd cum, de la o întâlnire la alta, unii dintre cursanţi descopereau lucruri noi despre familiile lor. Şi, pentru că la Fundaţia “Calea Victoriei” învăţarea este un drum parcurs împreună, am aflat şi eu de la unul dintre cursanţi, un pasionat genealogist, informaţii care m-au ajutat să-mi aprofundez cunoştinţele despre una dintre ramurile propriei mele familii.

La cursul “Chipuri de boieri”, am avut printre auditori o doamnă care descindea dintr-una dintre familiile pe care eu le pomeneam. Am aflat şi de la dumneaei lucruri interesante. Am avut la acest curs bucuria ca un elev de liceu să-mi spună că a reuşit să se apropie de istorie mai mult la întâlnirile noastre de la Fundaţia “Calea Victoriei” decât în timpul orelor obligatorii de la şcoală. Împărtăşim, el şi cu mine, credinţa că istoria nu trebuie să fie seacă şi plicticoasă.

Prezentările despre Regii României mi-au apropiat oameni interesaţi nu numai de trecut, nu numai de pasionanta poveste a monarhiei româneşti, ci şi de problemele instituţionale şi identitare pe care le avem azi, de lucrurile care ne definesc cu adevărat, de importanţa memoriei. Ştiu că mie mi-au făcut mare plăcere întâlnirile “regale” de la Fundaţia “Calea Victoriei” şi abia aştept să continuăm cândva conversaţiile evocându-le şi pe Reginele noastre, aşa cum mai mulţi cursanţi mi-au cerut.”

Filip-Lucian Iorga, lector al Fundaţiei “Calea Victoriei”