Plasat pe harta fizică a Europei în nordul scăldat de apele mărilor şi ale Oceanului Atlantic, arhipelagul britanic este insular într-o sumedenie de sensuri, printre care şi cel care desemnează atitudinea individului de rând faţă de societate, instituţii culturale, habitudini cotidiene sau faţă de natură. Perfidul Albion, nume sub care este îndeobşte cunoscut, este o entitate culturală cu reprezentări mentale distincte şi care diferenţiează clar acest perimetru identitar de restul civilizaţiei euratlantice. Totul este altfel în Marea Britanie, de la mersul pe partea stângă în trafic sau excentricitatea sartorială etalată la chiar faptul că telefonul sună ca nicăieri altundeva.

Istoria instituţiilor culturale care compun, simbolic, identitatea britanică este punctată de evenimente cruciale, foarte adesea violente şi sângeroase, cât şi de locuri, nume şi ritualuri recunoscute ca fondatoare ale spiritului britanic (Britishness), în contrast cu cel francez (principalul “celălalt”), cel american (urmaşul istoric cel mai vădit) sau cel austral (fie acesta african sau australian).

Suita de prelegeri ilustrate cu imagini la obiect pe care o propun aici urmăreşte:

1. Simboluri instituţionale ale identităţii britanice  – Union jack, coroana regală, Parlamentul, Commonwealth.

 2. Momente istorice de cotitură – Hastings 1066,  Magna Carta 1215, Tudorii şi Elisabeta I sec. XV-XVI.

3. Momente istorice de cotitură – suspendarea regalităţii 1649, Restauraţia 1660, lungul sec. XVIII, victorianismul, sec. XX-XXI.

4. Arhitectură în evoluţie, schimbare şi adaptare istorică – stilul medieval, Tudor, elizabetan, augustan-georgian, victorian, edwardian, contemporan.

5. Locuri tipice în viaţa cotidiană – pub-ul, clubul, grădina şi parcul public, plimbarea “la ţară”.

6. Galeria Naţională de Portrete – spaţiul identitar sui generis

7. Mâncăruri şi băuturi tipice

…

imagine  – Elizabeth I: The Rainbow Portrait attributed to Isaac Oliver

preluata de aici: http://www.andrewgrahamdixon.com/archive/index/22