autor: Cristian Vechiu

Piramidele au suscitat dintotdeauna imaginaţia şi interesul omului modern. Fie că vorbim de Marile Piramide din Egipt sau de piramidele misterioasei civilizaţii mayaşe, aceste construcţii impresionante continuă să intrige istoricii, arheologii, exploratorii şi, nu în ultimul rând, turiştii. Anual, milioane de oameni vizitează piramidele din Egipt şi din Mexic, fiind atraşi nu doar de grandoarea arhitecturală, dar şi de încărcătura simbolică şi tainele pe care încă le ascund aceste structuri impunătoare.

Dincolo de enigmele sau curiozităţile legate de principiile de construcţie care au stârnit atenţia a numeroşi arheologi şi istorici renumiţi, piramidele rămân şi astăzi un punct de atracţie pentru toţi cei interesaţi de aspectul religios al civilizaţiilor egiptene şi mayaşe. Care era cu adevărat funcţia acestor construcţii monumentale şi în ce mod forma lor relevă o anumită simbolistică care trimite la sacru?

Deşi cu ajutorul descoperirilor arheologice, a reconstituirii istorice şi a noilor tehnologii am ajuns să cunoaştem în prezent mult mai multe date despre piramidele faraonilor egipteni, mai rămân totuşi întrebări al căror răspuns nu a fost încă elucidat. Este general ştiut faptul că piramidele din Egipt erau utilizate ca situri mortuare, menirea lor fiind aceea de a prezerva corpul decedat al faraonilor. Un aspect mai puţin cunoscut însă este faptul că toate piramidele din Egipt au fost construite pe malul de vest al Nilului, poziţionate aşadar cu una dintre feţe către direcţia de apus a soarelui. Astfel era marcată valenţa spirituală şi sacră a spaţiului respectiv. Fiecare piramidă făcea trimitere la tărâmul morţii şi era orientată simbolic spre acest loc. În acelaşi timp, tot  la nivel simbolic piramidele sunt asociate şi cu viaţa de după moarte şi cu ideea de renaştere. Cel mai bun exemplu în acest sens sunt cele trei piramide de la Giza care sunt aliniate aproape perfect cu constelaţia Orion care era asociată cu zeul Osiris, zeul morţii şi al lumii de dincolo.

Deşi peninsula Yucatan din Mexic deţine cele mai cunoscute situri arheologice mayaşe, piramide ale acestei străvechi civilizaţii pot fi găsite în mai multe ţări din America Centrală, cum ar fi Guatemala, Honduras, El Salvador şi Belize.

Cele mai vechi piramide mayaşe datează de peste 3 000 de ani, iar unele dintre acestea au în structura lor un strat de mică (mineral din grupa silicaţilor), adusă cel mai probabil din Brazilia, de la o distanţă de peste 3 000 de km. Modul în care a fost transportat acest mineral până în zona construcţiilor mayaşe rămâne încă un mister.

Spre deosebire de piramidele egiptene, cele mayaşe nu erau folosite ca morminte monumentale, ci aveau, în genere, două funcţii diferite, de aceea se poate afirma că există două tipuri de piramide mayaşe: unele construite strict pentru sacrificii rituale, altele destinate diverselor ceremonii sacre din timpul anului. Una dintre cele mai renumite piramide mayaşe, El Castillio sau templul zeului Kukulcan, situată în centrul oraşului Chichen Itza, are una dintre cele mai uimitoare decoraţii exterioare. Pe partea de nord a templului, au fost construiţi şerpi înaripaţi care coboară din zona superioară a laturei nordice până la baza acesteia, iar în timpul echinocţiului de primăvară şi de toamnă, lumina soarelui care pică pe colţurile din nord ale piramidei crează un joc de umbre spectaculos, dând impresia privitorilor că şerpii înaripaţi se târăsc din înaltul templului în jos, pe pământ.

Urmatorul curs cu lectorul Cristian Vechiu incepe in 10 ianuarie, la fundatie: goo.gl/xtei1H