Art Nouveau reprezinta mai mult decat un curent estetic inspirat din formele vegetale si animale. Denumit si Jugenstil, Secession sau Arts & Crafts, acest episod din istoria noastra culturala anunta, de fapt, modernismul. Pentru prima data, artele decorative nu mai reinterpreteaza Antichitatea greaca sau romana distilata in baroc si rococo. Opera de arta noua aduce o inovatie estetica totala, chiar daca efemera. Desi a avut un caracter international, Art Nouveau a capatat particularitati in functie de traditia estetica si situatia politica a spatiului respectiv.

Curbele vegetale, texturile aripilor de libelula au fascinat artisti din Franta si Belgia. Burghezia rafinata din Viena imperiala promoveaza curentul Secession, ce anticipeaza modernismul prin simplitatea si ortogonalitatea sa. Constiente de identitatea lor, multe popoare isi creeaza acum un patrimoniu estetic.

Catalanii isi proiecteza identitatea in opera genialului Antoni Gaudi, dar si prin realizarile lui Puig y Cadafalch sau Domenech y Montaner in noile cartiere ale Barcelonei de la 1900. La Torino si Milano triumfa stilul “floral”. Nici Moscova nu e lasata deoparte, prin Mir Iskustva. Finlanda, Ungaria, Scotia si mai tarziu, Romania, vor reinterpreta traditia populara intr-un stil ce se dorea profund national.

In spatele acestor decoratiuni florale, mai subtile in cazul lui Hector Guimard si Victor Horta, mai extravagante in tarile mediteraneene, arhitectura inoveaza, folosind structuri de rezistenta din fier, eliminand peretii portanti. Spatiile de locuit se modernizeaza, decorul domestic e epurat, la fel cum se intamplase cu 100 de ani mai devreme, in Biedermeier.

Opera de arta totala Art Nouveau include si obiectele decorative create de Daum, Gallé, Lötz, Tiffany, bijuterii Lalique, Vever si Falize, mobilier semnat de Hoffman sau Moser, portelanuri ale manufacturii din Copenhaga sau argintarie produsa de Wiener Werkstätte.

Romanii percep mai multe influente: in Oradea, Cluj si Targu-Mures formele vadesc influenta maghiara si austriaca. In Cernauti, suntem uimiti de constructii de influenta vieneza sau ceha.  In Bucuresti, primele realizari sunt tributare Frantei si Belgiei, cu o puternica factura eclectica. Mai tarziu, Ion Mincu va defini morfologia stilului neoromanesc, pentru tanara tara de dupa 1918.