Giovanni Battista Piranesi (1720–1778) este unul dintre cei mai faimoşi artişti din toate timpurile. Originar din Veneţia, unde se formează ca arhitect şi scenograf, el s-a consacrat la Roma, în primul rând ca gravor, însă cu o activitate complementară de restaurator, decorator, colecţionar, anticar, comerciant, arheolog, cărturar şi polemist.

Stampele sale au imprimat şi marcat definitiv imaginarul european, atât prin faimoasele „Privelişti romane” (Vedute), cât şi prin seriile de scenografii coşmareşti, intitulate fie „Invenţiuni capricioase” fie „Carcere inventate”.

Ebuliţia sa creatoare, sfidând reguli şi limite, l-a făcut la un moment dat pe congenerul său Horace Walpole să exclame: „[…] dacă artiştii noştri ar studia visele sublime ale lui Piranesi, care pare să fi conceput viziuni al Romei dincolo de ceea ce ea însăşi a trâmbiţat la zenitul propriei splendori.

Sălbatic ca Salvator Rosa, fioros ca Michelangelo şi exuberant ca Rubens, a imaginat scene care ar bulversa geometria şi a căror înfăptuire ar epuiza Indiile. Îngrămădeşte palate peste poduri, şi temple peste palate, şi măsoară cerul cu munţi de edificii. Şi totuşi, cât gust în cutezanţa lui! Ce măreţie în nebunia lui! Câtă trudă şi cuget, deopotrivă în impetuozitatea lui şi în detalii!”

În cele aproape patru decenii petrecute la Roma, Piranesi s-a instalat, gradual, într-o reţea de relaţii profesional-umane şi într-un spaţiu al circuitului şi al schimbului cultural, pe care le-a modelat pe parcurs, prin intermediul imaginii imprimate şi al textelor explicative sau polemice.

Personalitatea şi activitatea lui au avut un impact substanţial şi formativ asupra propriei epoci. Iar opera sa, de un calibru neobişnuit (peste o mie de planşe, sistematizate în numeroase serii), a sfârşit prin a modela imaginarului european, cu mult după moartea autorului, fixând o anumită imagine a cetăţii eterne: magnifică şi strivitoare în starea fragmentară a patrimoniului antic, pitorească şi profund umană în dimensiunea ei modernă.

Vă invităm, aşadar, la o călătorie în Roma veacului al XVIII-lea, printre ruine antice, edificii baroce, turişti britanici, mulţimi pestriţe, rivalităţi de breaslă şi opere de artă celebre. Ghid (cicerone) ne va fi Piranesi însuşi, care ne va dezvălui o parte din secretele gravurii în acvaforte şi din lumea care l-a format şi pe care, la rândul său, a incizat-o.

Cu o zi înainte de începerea evenimentului, toţi cei înscrişi (taxa achitată) vor primi  un link, cu ajutorul căruia să acceseze evenimentul şi instrucţiunile de conectare la Zoom.

imagine: Giovanni Battista Piranesi, Vedute di Roma, frontispiciu, 1748, acvaforte, 40,6 x 55,1 cm