Există în casele şi în universul imaginar al ţăranilor un obiect pe care nu ne prea aşteptăm să-l găsim acolo. Cartea. Iar această prezenţă nu este chiar atât de recentă pe cât ne-am închipui la prima vedere. Nici pe atât de neutră încât să o ignorăm, persistând în stereotipul referitor la ţăranii care trăiau cu totul rupţi de lumea din afara satului lor, cu totul orali şi creatori ai unei culturi statice, orientată doar spre sine, golită de orice prezenţă livrescă.

Doar pentru că erau majoritatea analfabeţi nu putem să nu ne întrebăm asupra rolului Cărţii în cultura populară veche şi în viaţa ţăranilor. Totuşi, la ce le-o fi folosind, dacă ei nu ştiau să citească? Ce şi cum înţelegeau ei cele văzute acolo? Ce fel de texte le plăceau? Cum şi-au lăsat amprenta asupra povestirilor populare şi a felului în care îşi imaginau lumea? Dar asupra noastră, a fantasticului şi a culturii moderne a anului 2009? Veţi rămâne surprinşi de diversitatea şi amploarea posibilelor răspunsuri.

Vom citi la rându-ne cu glas tare texte vechi pline de savoare şi aventuri până la capătul lumii, vom asculta basme şi legende, vom încerca să ne situăm faţă de lumile revelate asemeni oamenilor de demult care ştiau să asculte şi să privească.

Iata temele celor 7 ateliere:

1 Pe scurt despre cum se trăia într-un sat, care îi erau legăturile cu afara satului şi dorinţa de cunoaştere. Cum se raportau ţăranii la lume, viaţă, moarte, iubire, Dumnezeu. Trăirea cotidiană şi sărbătorească a sacrului.

2. Concentrări de sacralitate. Obiecte speciale. Locuri bune şi locuri rele, timp bun sau rău. Sănătate, boală, primejdii si protectie.

3. Scrisori şi alte scrieri ţărăneşti. Cum ne influenţează gândirea şi imaginaţia faptul că am învăţat să scriem şi să citim? A citi şi a scrie nu au fost dintotdeauna o experienţă tăcută şi solitară. Cărţi citite cu glas tare de către un cunoscător de slove, ascultate şi comentate de grupurile adunate la şezători sau hramuri, povestite şi repovestite mai apoi, iubite şi respectate, legate cu blestem, lăsate moştenire urmaşilor ori păstrate lângă icoană. Cartea sacră. Protecţie, mediere între lumi, blesteme şi alte rosturi magice ale cărţilor şi ale gestului scrierii

4. Eroul războinic sau o istorie fabuloasă despre cum a cucerit Alexandru Macedon lumea, s-a bătut cu furnicile şi cu Por împărat, a ajuns la Rai şi despre cum a murit. Fântânile din care a băut apă şi urmele copitelor calului său păstrate până în zilele noastre prin mai multe sate ale României. Eroi ai povestilor cantate

5. Alte feluri de luptători, lepădaţi de lume, eroul înţelept, premintele Solomon

6. Celelalte tărâmuri, călătoriile intergalactice şi descoperirea celuilalt. Inorogul, salamandra, balaurul, pajura, pasărea phoenix şi alte creaturi ciudate

7. Cerul, podoabele lui, zodiacele şi credinţele în soartă.