Întâlnirile au loc online, zilnic: luni 28, marţi 29, miercuri 30 iunie şi joi 1, vineri 2 iulie, de la 19.00-21.00.
La acest curs discutăm despre concepte precum „operă de artă” şi „judecată de valoare”, dar şi despre diversitatea de posibile lucrări de artă de la sculpturi, picturi, lucrări de grafică, la performance art, video-mapping, instalaţii. Culminăm cu NFT-urile (non-fungible tokes) nou apărute.
Artiştii despre care am ales să vorbim sunt vârfurile de lance ale generaţiilor lor. Aceşti oameni au avut curajul să spargă normele, să experimenteze tehnici noi, subiecte insolite şi în acelaşi timp să găsească categorii de public amator de creaţiile lor.
Fiecare grupare artistică apărută în secolul al XX-lea avea menirea de a renega o formă de manifestare artistică anterioară. Impresionismul a apărut ca o reacţie contra academismului francez, neoimpresionismul ca o reacţie la impresionism, iar dadaismul a fost primul curent avangardist care a însemnat, între anii 1916 şi 1923, negarea tuturor valorilor creaţiei şi a tuturor atitudinilor artiştilor. Criza cu care se confrunta arta occidentală a fost observabilă şi prin faptul că în timpul secolului al XX-lea conceptul de „avangardă” definea tot ce era nou propus în domeniul artelor.
Influenţa Primului Război Mondial asupra artiştilor a favorizat ruperea de tradiţie şi a creat necesitatea unui nou mijloc de exprimare. Curentele de avangardă au ajuns în cele din urmă într-un punct de criză în care nu mai aveau ce nega. Au eliminat elementele din natura înconjurătoare, culorile impresioniştilor, definiţiile de creare standard ale academismului, au exclus chipul uman din lucrare, au plăsmuit într-o formă aleatorie colaje de idei considerate opere, pentru ca în final să realizeze un pătrat alb pe un fond alb şi un pătrat negru pe un fond negru (lucrări aparţinând lui Kazimir Malevich). Tot ce era de negat a fost negat.
Această criză a avangardelor s-a definivat şi înţeles clar în momentul în care lucrările avangardiste au căpătat un succes involuntar şi au început să fie considerate capodopere. După avangarde se poate vorbi de un „sfârşit al artei”. Odată cu apariţia lucrărilor de pop-art, tot ce a urmat a schimbat şi paradigma conceptului de „suport al unei opere de artă”. S-au dezvoltat performance-urile, lucrările video, instalaţiile, happeningurile.
Temele întâlnirilor de curs sunt:
1. Apariţia conceptelor de artist, operă de artă. Meşteşugari şi creatori de frumos. Maeştri consacraţi ai istoriei artei: Leonardo da Vinci, Hieronymus Bosch, Albrecht Dürer, Rembrandt, Caravaggio, Peter Paul Rubens.
2. Raţiune, sublim, impresie & senzaţie. Artişti internaţionali: Jean Honore Fragonard, Gian Lorenzo Bernini, Francisco Goya, Hokusai, Jean Baptiste-Camille Corot, Edgar Degas, Claude Monet, Edouard Manet, Georges Seurat, Vincent Van Gogh. Artişti din România: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Nicolae Dărăscu, Arthur Verona.
3. Expresie, culoare, insolit. Artişti internaţionali: Edvard Munch, Kazimir Malevich, Paul Klee, Egon Schiele, Jackson Pollock, Salvador Dali, Pablo Picasso, Frida Kahlo. Artişti din România: Victor Brauner, M.H.Maxy, Magdalena Rădulescu, Nicolae Tonitza, Ion Ţuculescu, Constantin Brâncuşi, Corneliu Michăilescu, Corneliu Baba.
4. Artă, non-artă, noua artă. Artişti internaţionali: Marcel Duchamp, John Cage, Joseph Beuys, Andy Warhol, Jean Michel Basquiat, Man Ray, Lucian Freud. Artişti din România: Andrei Cădere, Grupul PROLOG, Grupul Sigma, Geta Brătescu, Ion Grigorescu, Ion Bârlădeanu.
5. Arta contemporană şi super contemporană. Artişti internaţionali: Jeff Koons, Maurizio Catellan, Michael Landy, Damien Hirst, JR, Patricia Piccinini, Al WeiWei, Louise Bourgeois, Marina Abramovic. Artişti din România: Dan Perjovschi, Horia Damian, Adrian Ghenie, Ştefan Câlţia, Mircea Cantor, Belu-Simion Fainaru, Alexandra Croitoru.
Cu o zi înainte de începerea cursului, toţi cei înscrişi (taxa achitată) vor primi un link, cu ajutorul căruia să acceseze cursul şi instrucţiunile de conectare la Zoom.
Imagine: https://www.pexels.com/photo/woman-at-artwork-gallery-2372982/