Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de luni, în intervalul 19:00-21:00.

Date desfăşurare curs: 13, 20, 27 ianuarie şi 3 februarie.

Bună! Noi suntem Carmen şi Adi, psihoterapoetă şi psihoterapoet, şi facem psihoterapoezie. Intuitiv, poţi ghici la ce te invităm, dar pentru partea din tine care nu se încrede aşa de mult în intuiţie, iată ce-ţi propunem. Noi credem că în limbajul liric se pot odihni multe nelinişti care, câteodată, doar au nevoie să-şi găsească un nume şi, astfel, o casă exterioară care să le găzduiască. Psihoterapoezia foloseşte poeme şi alte texte lirice drept instrumente terapeutice şi contribuie la starea de bine a participanţilor. 

Pentru această călătorie îţi cerem doar să fii deschis să îţi explorezi spaţiul interior alături de ceilalţi participanţi. Nu trebuie să fi citit sau să fi scris nici măcar o poezie înainte; acesta nu este un atelier de analiză literară (despre ce a vrut să zică autorul), ci vom explora cum se aşază poemele în fiecare dintre noi (mai mult despre cum se simte cititorul). Nu vom vorbi despre ritm, măsură sau epitete, ci vom investiga ce părţi din noi sunt atinse de un vers, un cuvânt, sau chiar de rândul liber dintre două strofe. 

Iar după ce îţi frăgezim bine atenţia, te vom invita să priveşti spre interior şi să scrii despre ce vezi. Vei împărtăşi doar dacă şi când simţi. Ne vom juca împreună cu formele în care putem prezenta ce îţi iese la sfârşitul cursului.

Îţi propunem patru puncte de întâlnire intercalate cu scurte exerciţii pe care să le încerci între ateliere.

Cele patru ateliere sunt aranjate în jurul următoarelor teme:

1. Povestea numelui – nevoia noastră de a numi ceea ce ne înconjoară are o funcţie importantă, dar este şi limitativă. Întrebări cu care vom lucra: Cum ne-a influenţat viaţa numele pe care l-am primit? Poate o poezie să ne (re)dea libertatea constrânsă de nume?

2. Corpul – prin care simţim poezia care chiar ne atinge şi locul din care scriem, de fapt. Ce înseamnă să locuim în corpurile noastre? Ce iubesc corpurile noastre să facă? Cum pot câteva poeme să ne deschidă perspectiva din care ne privim din interior?

3. Rutina – ne vom juca aici pe teren (prea) cunoscut şi ne vom uita la rutinele noastre dintr-un alt unghi. Ceea ce facem în fiecare dimineaţă, sendvişul pe care îl mâncăm des, drumul cu metroul vor îmbrăca alte forme. Cum poate un poem să ne deschidă porţi spre nou pornind chiar din locul în care ne aflăm?

4. Vulnerabilitatea – despre deschiderea fără de care nu putem să ne întâlnim cu celălalt/cealaltă şi, de altfel, nici cu noi înşine/însene. Ne vom întreba despre ce ne aduce în locuri de maximă vulnerabilitate, cum navigăm acest spaţiu şi cum poate limbajul liric să ne arunce de pe teren sigur, dar să ne şi protejeze căderea în gol?

Vom lucra şi cu texte lirice scrise în limba engleză. Deşi vom traduce materialele în română, ne dorim să respectăm limba în care s-au născut, aşa că le vom citi şi vom explora limbajul (şi) în engleză; recomandăm un nivel intermediar/avansat de limbă engleză pentru a putea participa interactiv la discuţiile pe text. Mai jos lăsăm un exemplu de text, pe care dacă îl înţelegeţi, veţi fi ok cu nivelul de limbă engleză.

 I Go Down to the Shore (Mary Oliver)

I go down to the shore in the morning 

and depending on the hour the waves 

are rolling in or moving out, 

and I say, oh, I am miserable, 

what shall – 

what should I do? And the sea says 

in its lovely voice: 

Excuse me, I have work to do.