Estul are obiceiul să înghită oamenii şi visele lor. În ultima sută de ani Bucureştiul a cunoscut schimbări pe care istoria le înregistrează doar printr-o bizară comprimare a timpului, unde respiri simultan pe mai multe paliere istorice.  La fiecare 20 de ani s-au petrecut inversări de roluri sociale; dacă într-o primă vârstă au fost trăite alături de Europa, pentru a doua vârstă istorică, Bucureştiul a intrat în malaxorul unui experiment istoric traumatizant. Rănile sale încă persistă în variata geografie umană aflată în căutarea tihnei.

Geografia urbană europeană cuprinsese şi spaţiul românesc la fin de siecle şi când spunem acest lucru ne referim cu precădere la geografia vestimentară, a comportamentelor şi preocupărilor, a fizionomiilor şi a modului de viaţă. Faţă de 1850, în mai puţin de cincizeci de ani, Bucureştiul şi-a modificat geografia umană, stăpânind fiecare detaliu şi controlând fiecare schimbare atât în structura urbanistică cât şi în privinţa modelării sociale în osmoză cu Occidentul.

Pe străzile sale se vorbea fluent franceza iar pe alocuri se făcea auzită italiana, germana, maghiara, greaca, sârbo-croata, etc., oraşul având comunităţi etnice variate şi foarte dinamice cultural şi economic. Zeci de mii de germani, evrei, italieni, albanezi, bulgari, armeni, sârbi, greci, maghiari, francezi, austrieci, turci trăiau în Bucureştiul anului 1900, şi nu exista stradă, secundară chiar, pe care să nu locuiască câţiva neromâni.

Un ghid al vechiului Bucureşti, aşa cum l-au creat generaţiile trecute, poate fi un punct de plecare pentru recuperarea cartografică, de către o Europă în căutare de răspunsuri dar şi o încercare de a reactiva acest spaţiu cultural străvechi al geografiei umane europene. Călătoria în timp modifică resorturi sufleteşti importante pentru o umanitate destrămată cândva, de împrejurări nefericite. Bucureştiul încearcă să recupereze simboluri şi peisaje,  chipuri şi gesturi, prezente în trecut şi existente încă, într-o latenţă istorică pe care tinerele generaţii au început să le caute, să le cunoască, să le cultive. Deoarece tinerele generaţii europene şi româneşti deopotrivă respiră în interiorul aceleiaşi geografii culturale.
Demersul nostru intitulat Bucureşti – O geografie umană este o abordare interdisciplinară, având un fond informaţional bazat pe elemente de istorie a mentalităţilor, a comportmamentelor, pe elemente de antropologie, sociologie, psiho-patologie, etnografie şi geografie urbană.


Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informaţii despre cele mai noi ateliere şi evenimente!