Hainele sunt un univers în sine, dincolo de modă şi trend, dincolo de normele culturale şi sociale. Culorile, materialele utilizate, modul în care sunt croite, accesoriile ce le însoţesc sunt tot atâtea indicii legate de statutul persoanei, personalitatea sa, formarea sa culturală, etc.

În mod evident, epoca fanariotă a avut propriile norme şi reguli, mai mult sau mai puţin scrise, legate de aparenţele în societate. De la uzanţele respectate în audienţele oficiale până la formalităţile de salut, aceste reguli s-au tradus şi în vestimentaţie.

Regimul fanariot a impus un anume ritual pentru audienţele de la curte, o împărţire a boierimii în trei ranguri cu distincţii în vestimentaţie şi cu norme comportamentale particulare, pornind de la formule specifice de salut până la aspecte de administraţie (funcţii pe care aveau posibilitatea să le ocupe). Aceste cutume erau, în mod evident, influenţate de ritualurile utilizate la curtea sultanului.

Veşmintele erau menite să transmită statutul purtătorului, fie că era boier velit, fie că era domn. În mod firesc, fineţea şi calitatea materialelor din care erau croite erau unul din factorii importanţi în a contura imaginea unui om cu stare materială şi socială semnificativă. Blănurile, de exemplu, decorau anteriile boierilor, blana de samur fiind foartă căutată şi destul de costisitoare (o feregea garnisită cu samur putea ajunge până la 1000 de taleri).

Inspirate de moda de la curtea sultanului, confecţionate cu materiale ce proveneau din varii zone ale imperiului, hainele din perioada fanariotă erau purtate în straturi suprapuse, urmau coduri sociale bine stabilite şi cunoscute tuturor (diferenţele dintre un costum de boier şi un costum de negustor erau foarte evidente, prin culoare şi croială).

Cu işlic şi cu turban, povestim lângă divan despre caftan, anteriu, pipiri, iminei, şalvari ş.a. Descoperim împreună oraşele de unde erau importate stofele preţioase folosite în realizarea hainelor şi aflăm cât de cosmopolită era lumea fanariotă.  O lume aparte pentru călătorii străini, cu discrepanţe mereu prezente în însemnările lor de călătorie datorate diferenţelor de vestimentaţie, de moravuri şi de comportament.