Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de joi, în intervalul 19:00-21:00.

Date desfăşurare curs: 10, 17, 24, 31 octombrie şi 7 noiembrie. 

Unul dintre cele mai populare fenomene spirituale şi filozofice cunoscute astăzi, budismul este o tradiţie a cărei complexitate şi istorie aduce mari provocări. Odată cu răspândirea sa din India, învăţătura lui Buddha a evoluat în nenumărate forme şi şcoli, oglindind în proces diversitatea culturilor şi a filozofiilor asiatice, şi influenţând istoria lumii în mod decisiv. A patra cea mai răspândită religie din lume astăzi, budismul – sub multiplele sale forme şi curente – reprezintă un subiect vast, adesea deformat de perspective post-coloniane şi euro-centriste.

Întrebat de discipolii săi care este esenţa mesajului său, Buddha le-ar fi răspuns cum că el oferă învăţături despre natura suferinţei (dukkha) şi încetarea suferinţei (nirvana), prezentându-se pe sine ca un “doctor” al condiţiei umane. Aflat la graniţa dintre religie, spiritualitate si filozofie, budismul ne provoacă astfel cu întrebări privind natura realităţii şi ciclul vieţii (înţelese ca schimbare continuă) şi prin poziţionarea procesului de eliberare ca sens principal al existenţei lumeşti.

Scopul acestui curs este acela de a explica în detaliu originile, evoluţia şi diversitatea gândirii budiste, prin contextualizare, dar şi dezvoltarea formelor de budism în baza scripturilor, a practicilor şi a mediilor culturale în care budismul s-a răspândit în tot întregul Asiei. Pornind de la convingerea că orice religie trebuie studiată prin reconstituirea contextelor formative (limbă, cultură, societate), obiectivul acestui curs este acela de a oferi o istorie comprehensivă a budismului – descoperind pe parcurs bogăţia şi complexitatea acestei mari tradiţii spirituale, încărcate de pluralitate şi unitate simultan.

Structura celor cinci întâlniri va fi următoarea:

1. În prima întâlnire vom discuta originile budismului şi bazinul bogat al filozofiilor indiene, respectiv conexiunea cu şcoala yoga sau cu alte religii precum jainismul. Vom parcurge împreună miturile privind viaţa şi naşterea “prinţului“ indian Gautama Siddhartha (cunoscut ulterior ca “Buddha” – “Cel Trezit”) şi epopeea iluminării lui. Vom afla despre învăţăturile sale privind ciclul reîncarnării şi eliberarea de karma şi suferinţă, precum şi istoria primelor consilii şi regate budiste. La finalul întâlnirii ne vom uita la apariţia artei şi a iconografiei budiste, şi la legăturile acestora cu spaţiul culturii antice greceşti.

2. În cea de-a doua întâlnire vom urmări formarea canonului budist şi la apariţia primelor şcoli, cu precădere prima formă doctrinară de budism: budismul Theravada, numit şi “Calea bătrânilor”. Vom aprofunda noţiuni fundamentale – precum “cele trei nestemate” (buddha, dharma, sangha), cele “opt nobile adevăruri”, învăţăturile privind natura suferinţei umane (dukkha) şi nonexistenţa sinelui (anatman) sau doctrina impermanenţei (anitya). Vom încheia urmărind diferenţele de doctrină, dezvoltările sectare, respectiv răspândirea budismului în sud-estul Asiei, până spre formele azi întâlnite de budism Theravada din ţări precum Thailanda, Cambodgia şi Sri Lanka.

3. În cea de-a treia întâlnire vom aprofunda naşterea formei dominante de budism în zilele noastre – budismul Mahayana, numit si “Marele Vehicul”. Vom reveni la originile indiene şi sanscrite ale budismului, urmărind schisma şcolii faţă de Theravada şi transformarea budismului într-o religie vastă cu nenumărate forme şi practici. Vom aprofunda ideile de bază ale şcolii Mahayana: Realitatea Ultimă (dharmakaya), doctrina salvării universale şi modelul fiinţelor iluminate (boddhisatva), precum şi reintegrarea zeităţilor şi a practicilor religioase în budism şi sincretismul cu religii populare. Vom discuta şcolile interne apărute (Yogachara, Madhyamika) şi vom aborda pasaje ale unor texte sacre din budismul Mahayana (Lotus Sutra, Sutra de Diamant), căutând spre final a cuprinde răspândirea şi formarea budismului Mahayana în China, Coreea, Vietnam si Japonia.

4. În cea de-a patra întâlnire vom studia istoria budismului Vajrayana (“Vehiculul de Diamant”), cunoscut cel mai bine sub forma sa de budism tibetan. Vom urmări fuziunea budismului indian cu şamanismul Bon al populaţiilor din Tibet, prin viaţa misticului indian Padmasambhava, fondatorul budismului tibetan. Vom căuta să explicăm asimilarea credinţelor tibetane în budism şi integrarea formelor indiene de tantra, precum şi câteva din noţiunile şi practicile de bază ale diferitelor şcoli tibetane, cosmogonii, uzul mandalei şi reguli de viaţă monastică. La finalul întâlnirii, vom discuta despre Cartea Tibetană a Morţilor, răspândirea budismului tibetan în Occident şi importanţa sa în filozofiile şi curentele contemporane de tip new-age.

5. În ultima întâlnire vom aborda istoria budismului Zen, răspândit în Japonia şi de largă popularitate azi în Vest. Vom cerceta practicile sale de meditaţie şi încercarea a recupera budismul originar, imersându-ne în lumea enigmelor kōan şi a poemelor meditative japoneze. Totodată, vom studia originile chinezeşti (Chan) ale budismului Zen şi răspândirea şcolilor Mahayana către estul Asiei, discutând curentele budiste din China, sintezele cu Taoismul şi integrarea credinţelor populare şi filozofice chinezeşti (budism Tiantai, budism Pure Land). În încheierea cursului, vom reveni asupra budismului înţeles ca religie versus filozofie şi impactul lui contemporan, recapitulând complexitatea şi unitatea paradoxală a formelor de practică şi înţelegere budistă.