Cine ar fi putut crede dar există şi un Oraş de Mijloc?! Este Oraşul dintre marile bulevarde. Oraşul din spatele caselor impozante; oraşul poveştilor ascunse faţadelor renumite şi lăsate mereu la voia hazardului.

Bucureştiul are un astfel de Oraş de Mijloc. Între marile sale bulevarde pe axa nord-sud, de la Piaţa Universităţii la Piaţa Romană, între Calea Victoriei la apus şi Bl.Magheru şi Nicolae Bălcescu la răsărit, sunt multe fragmente de istorie pe care adesea pasul nostru grăbit nu are timp să le calce pragul.

Este un oraş amestecat care s-a tot modificat în ultima sută de ani deşi este cu mult mai vechi, deoarece s-au păstrat majoritatea bisericilor de veche mahala, cartiere rurale dispărute azi însă urmele secolului al XVIII-lea au mai rămas printr-o pisanie în limba salvonă din pridvorul unor biserici precum Boteanu sau Amzei.

Este un alt drum, nu ocolitor dar mai odihnitor şi mai prielnic celor care au timp să-l cunoască. Este oraşul care se naşte treptat între două mari spaţii ale vitezelor cotidiene. Începe din preajma Băncii Naţionale, continuă cu strada Academiei, veche din vremea lui Cuza. Călătoria noastră va contiuna prin spatele Ateneului Român, pe străzile Boteanu, Nicolae Golescu şi Mendeleev, cu oprire în Piaţa Romană.