Cursul se va desfăşura zilnic: 12 (luni), 13 (marţi) şi 14 (miercuri) august, în intervalul 19:00-21:00. 

Vă propunem, în această vară, să descoperim istoria şi arta a trei mari capitale europene prin prisma unui fenomen estetic, dar şi social. Curentul Art Nouveau a fost mai mult decât un stil dominat de linii unduitoare, vocabular decorativ de inspiraţie vegetală şi personaje feminine fermecătoare sau fatale.

În spatele diverselor extravaganţe decorative, descoperim un adevărat concept estetic care dorea să transforme societatea în totalitatea ei. Revoluţia industrială, progresul ştiinţific, dar şi valorizarea creaţiilor artizanilor făceau parte din preocupările epocii. Curentul Art Nouveau a reuşit să atingă toate domeniile artistice (arhitectură, arte decorative, sculptură, pictură) şi, mai ales, să înfăţişeze aspiraţiile, cotidianul, angoasele şi bucuriile sfârşitului de secol XIX.

De la reacţiile împotriva academismului până la dorinţa artiştilor de a surprinde în operele lor ritmul alert al vieţii, de la corpurile feminine eliberate, treptat, de chinul corsetului până la formele geometrice, ce domină  o parte din arhitectura şi picturile timpului, ajungând la noile concepte folosite în arhitectură şi artele decorative, totul stă sub semnul metamorfozelor estetice, ideatice şi sociale.

Temele celor trei întâlniri:

1. Bruxelles. Începuturile fenomenului Art Nouveau. Surse de inspiraţie. O capitală europeană în plină modernizare. Natura şi revoluţia industrială. Victor Horta, Paul Hankar, Henry Van de Velde. Reşedinţa Tassel, Maison du Peuple, vila Bloemenwerf şi alte comenzi private. Palatul Stoclet şi influenţa Secesiunii vieneze.

2. Parisul Belle Époque. Expoziţiile universale şi cum se schimbă chipul unui oraş. Staţiile de metrou şi gloria lui Hector Guimard. Castel Béranger – primul imobil de inspiraţie Art Nouveau construit la Paris. Extravaganţe decorative şi teme predilecte. Siegfried Bing şi galeria Art Nouveau. Emile Gallé, Louis Majorelle, René Lalique şi Eugène Grasset. Parisul afişelor (Toulouse-Lautrec, Mucha). Renunţarea la extravaganţele decorative la începutul secolului XX.

3. Viena – oraşul Secesiunii. Otto Wagner (Casa cu Majolică, Casa de Economii a Poştei, biserica Saint-Leopold am Steinhof) Josef Maria Olbrich (Casa Secesiunii). Josef Hoffmann  şi Wiener Werkstätte . Artă şi politică în capitala imperiului. Laboratorul modernităţii.