Ţările Române au avut, timp de sute de ani, de la întemeiere şi până după Primul Război Mondial, o singură „clasă politică”: boierimea. Cursul oferă o călătorie în istoria boierimii române, prin intermediul unei galerii de portrete ale unor boieri care au domnit, au dus războaie, au negociat, au ţesut intrigi, au scris, au ctitorit, au făcut revoluţii şi politică, au fost stăpâni, vizionari şi pătimaşi, au fost martiri şi exilaţi. Au construit şi au apărat o identitate pe care am ajuns, mai târziu, să o numim „românească”. Pentru a ne înţelege istoria, e nevoie să cunoaştem rolul acestei categorii sociale care a fasonat-o.

Temele atelierelor sint:

I. Curs introductiv: Ce (şi cine) au fost boierii? Origini controversate. Ranguri boiereşti. Boieri mari, mazili, moşneni şi răzeşi. Raporturile cu domnia, cu Biserica şi cu ţărănimea. Viaţa cotidiană.

II. Domnitori, războinici, dregători:

– Dinastiile pământene: Basarabii şi Muşatinii; boierii Craioveşti, Brâncovenii, Movileştii şi Cantemireştii;

– Dregătorii: Badea Bălăceanu, Diicu Boicescu, Mareş Băjescu (un self-made man), Iordache Rosetti („matca tuturor răutăţilor”), Lupu Costaki;

– Diplomaţii: Petre Mavrogheni, Grigore Gafencu, Anton Bibescu;

– Oamenii politici: dinastia Brătienilor, Barbu şi Lascăr Catargiu, Ion Bălăceanu, Manolache Costaki-Epureanu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, Petre P. Carp, D. A. Sturdza, Constantin Argetoianu, Barbu Ştirbey.

III. Pământeni şi fanarioţi, ciocoi şi revoluţionari, reacţionari şi bonjurişti:

– Conflictul dintre Cantacuzini şi Băleni, dintre „partida pământeană” şi „partida fanariotă”;

– Figuri de domnitori fanarioţi: Nicolae-Vodă Mavrocordat, Constantin-Vodă Mavrocordat, Nicolae-Vodă Mavrogheni;

– Portretul ciocoiului: de la Dinu Păturică la Tănase Scatiu;

– Revoluţionarii: haiducul Iancu Jianu; paşoptiştii Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru, C. A. Rosetti, Pavel Zăgănescu;

– Reacţionarii: Mihai-Vodă Sturdza, Gheorghe-Vodă Bibescu;

– Unioniştii: Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza.

IV. Ctitori şi cărturari:

– Boierii ctitori de biserici;

– Cronicarii: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Radu Greceanu;

– Umaniştii: Dimitrie Cantemir, stolnicul Constantin Cantacuzino, Nicolae Spătarul Milescu, dinastia Goleştilor, Bogdan Petriceicu-Hasdeu;

– Scriitorii şi memorialiştii: Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Odobescu, Anne de Noailles, Elena Văcărescu, Alexandru Macedonski, Radu Rosetti, Hortensia Papadat-Bengescu, Martha Bibescu.

– Istoricii: Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Sever de Zotta;

– Filosofii: Constantin Noica;

– Arhitecţii: Grigore Cerkez, Ion D. Berindey, G. M. Cantacuzino, Nicolae Ghika-Budeşti;

– Magistraţii: Istrate Micescu, Gheorghe Buzdugan;

– Artiştii: Ion (Nona) Otescu, Mihail Jora; Theodor Aman, Theodor Pallady; Matei Millo, Eduard de Max, Lucia Sturdza-Bulandra, Iancu Brezeanu.

V. Martiri, exilaţi, supravieţuitori:

– Constantin-Vodă Brâncoveanu, sfânt al Bisericii Ortodoxe Române;

– Grigore III Ghika;

– Prinţul Vladimir Ghika, Fericit al Bisericii Catolice;

– Urmaşii boierimii în închisorile comuniste: Constantin I.C. (Dinu) Brătianu, George Manu, Gheorghe Boldur-Lăţescu, Alexandru Ghica, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Şerban-Alexandru („Bani”) Ghica;

– Urmaşii boierimii în exil: Mihail Fărcăşanu, Alexandru Cretzianu, Raoul Bossy, Sanda şi Vlad Stolojan-Filipescu, Mircea Carp, Constantin şi Mihai Brâncoveanu, Sherban Cantacuzino.

– Boierii supravieţuitori, după 1990: Alexandru Paleologu, Barbu Brezianu;

– Instituţii boiereşti renăscute: Jockey Clubul Român, Institutul de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” din Iaşi;

– Întoarcerea acasă a exilaţilor: Neagu Djuvara, Radu Miclescu, Mihai Dim. Sturdza.

– Generaţiile următoare.