Cursul se va desfăşura zilnic: 10 (luni), 11 (marţi), 12 (miercuri), 13 (joi) şi 14 (vineri) iulie.

Filosofia e un domeniu vast şi aparent misterios. Dar pe cât de variat este relieful acestui domeniu, pe atât de puţin este el vizitat. Apoi, am zis că e aparent misterios pentru că discursul filosofic pare de neînţeles celor nepregătiţi să-l primească. Pentru că, da, contactul cu lumea filosofiei are nevoie să fie întemeiat: într-o căutare asiduă şi sinceră mai întâi, după care într-o formă virtuoasă de înteţire a curiozităţii.

Dar înainte de toate, filosofia este ceva foarte pragmatic. Ne-am obişnuit să observăm partea ei mai abstractă, e adevărat. Însă această sferă include fără rest viaţa noastră de zi cu zi. Ne sprijină dezvoltarea, ne ajută să devenim mai buni în ceea ce suntem şi facem, ne păstrează integritatea. Dacă nu ar părea o exagerare (şi drept vorbind nici nu e), filosofia poate fi definită ca un parcurs complet de vindecare.

Ce vă propun este o apropiere de marile texte filosofice, antice şi moderne, care să fie în egală măsură riguroasă şi caldă. În legătură cu fiecare text voi indica esenţialul, termenii importanţi şi expresiile definitorii, paragrafele-pârgie. Dar asta nu înainte de a reconstrui atent contextul (istoric, biografic, ambiental).

Autorii & texte:

1. Heraclit – ”Fragmente” Unul dintre cei mai interesanţi filosofi presocratici, Heraclit e autorul unei cărţi astăzi pierdute. Mai bine spus, păstrată doar fărâmiţat. Frazele şi paragrafele care au ajuns până la noi arată un gânditor deosebit de original, care alternează enigmaticul şi lucidul într-o categorie ce îi este proprie.

2. Platon – ”Theaitetos” Dialogul acesta din perioada matură a dezvoltărilor filosofice platoniciene are ca temă principală cunoaşterea. Ce şi cum cunoaştem sunt chestiuni investigate într-o cheie ludic-riguroasă – manieră neaşteptată ce merită pusă sub lupă.

3. Aristotel – ”Fizica” Volum de prelegeri ce conţine o parte însemnată din întemeierile gândirii aristotelice, Fizica tratează despre filosofia naturală, despre materie, schimbare, mişcare, cauzalitate etc. O operă cu totul crucială, foarte influentă în epocile care vor urma.

4. Plotin – Enneada a III-a, 7 – ”Despre eternitate şi timp” Plotin este un personaj extrem de important în istoria filosofiei europene. În Enneadele sale prelucrează teorii anterioare (a căror origine este platonică sau aristotelică), dar emite unele consideraţii cu totul noi, de o arhitectonică şi o profunzime surprinzătoare.

5. Calist Catafygiotul – ”Despre unirea cu Dumnezeu şi despre viaţa contemplativă” Scurtul şi foarte cuprinzătorul tratat filocalic al acestui misterios autor bizantin are, printre alte virtuţi de stil şi de adâncime, şi meritul de a indica apogeul filosofiei pe care o numim formal ”antică”. Ce vom căuta, aşadar, la Calist va fi cheia de boltă a înţelesului filosofiei.

http://philoctetes.free.fr/heraclite.pdf

Sursă foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Jean_Delville