Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de vineri, în intervalul 19:00-21:00.

Filosofia e un domeniu vast şi aparent misterios. Dar pe cât de variat este relieful acestui domeniu, pe atât de puţin este el vizitat. Apoi, am zis că e aparent misterios pentru că discursul filosofic pare de neînţeles celor nepregătiţi să-l primească. Pentru că, da, contactul cu lumea filosofiei are nevoie să fie întemeiat: într-o căutare asiduă şi sinceră mai întâi, după care într-o formă virtuoasă de înteţire a curiozităţii.

Dar înainte de toate, filosofia este ceva foarte pragmatic. Ne-am obişnuit să observăm partea ei mai abstractă, e adevărat. Însă această sferă include fără rest viaţa noastră de zi cu zi. Ne sprijină dezvoltarea, ne ajută să devenim mai buni în ceea ce suntem şi facem, ne păstrează integritatea. Dacă nu ar părea o exagerare (şi drept vorbind nici nu e), filosofia poate fi definită ca un parcurs complet de vindecare.

Ce vă propunem este o apropiere de marile texte filosofice, care să fie în egală măsură riguroasă şi caldă. În legătură cu fiecare text voi indica esenţialul, termenii importanţi şi expresiile definitorii, paragrafele-pârgie. Dar asta nu înainte de a reconstrui atent contextul (istoric, biografic, ambiental).

De această dată vom avea în vedere prezentarea unor curente filosofice. Ne vom despărţi, deşi nu definitiv, de maniera de a căuta exclusiv în text şi ne vom apropia, chiar dacă printr-un survol rapid, de miezul unor viziuni şi atitudini.

Structura cursului:

1. Romanticii de la Jena – Pentru o foarte scurtă perioadă de timp, revista Athenaeum a reuşit să aglomereze marile nume ale romantismului german. Vom urmări principiile de funcţionare ale acestui etalon al detaşării de lume, încercând să reconstruim structurile romantismului german în faza sa primă.

2. Nietzsche şi nihilismul – O relaţie complexă, dezvăluită mai ales în reflecţiile amare din postume, pe care o vom detalia din perspectiva profetismului lui Nietzsche.

3. Circumstanţele psihanalizei – Ne vom concentra pe critica teoriilor psihanalitice post-freudiene pentru a înţelege ambitusul acestei fenomenologii a subconştientului.

4. Ontologia fundamentală – Chiar dacă menţionat în treacăt, Martin Heidegger nu poate fi evitat, dată fiind importanţa lui capitală în cuprinsul filosofiei de secol XX. Vom încerca o schiţă a Dasein-ului în raport cu absenţa istoriei.

5. Existenţialismul – o genealogie.

***Acest curs este continuarea seriei ”Zece mari cărţi ale filosofiei”, însă poate fi urmărit şi de cei care nu au participat la prima partea a cursului care a avut în prim plan textele antice, această serie concentrându-se pe curentele moderne.