LA ACEST EVENIMENT NU MAI SUNT LOCURI

Vino să te plimbi fără grabă şi cu un ochi atent pe străduţele liniştite, străjuite de case cochete, cu grădini sau blocuri Art Déco, din Cartierul Armenesc. Vei descoperi povestea formării comunităţii armeneşti în Bucureşti şi vei vedea Biserica Armenească ridicată în 1911 de către arhitectul Dimitrie Maimarolu, acelaşi arhitect care îşi leagă numele de Palatul Cercului Militar Naţional sau Palatul Patriarhiei. Vom vedea şi cea mai veche casă  de locuit din oraş, ridicată de Iacob Melik, în 1822, casă care astăzi găzduieşte Muzeul de Artă Theodor Pallady.

Ne continuăm plimbarea prin mahalaua Popa Rusu, mergând la pas spre zona Maria Rosetti, unde admirăm frumoasa farmacie de acum un secol a lui Gheorghe Hotăranu şi Schitul Darvari. E interesant de observat şi faptul că armenii şi-au organizat comunitatea aproape de o zonă comercială importantă a Bucureştiului – Târgul de Afară – Târgul Moşilor.

Bucureştiul este un oraş care s-a dezvoltat şi cu sprijinul comunităţilor evreieşti, armeneşti sau greceşti. Comunitatea armenească a Bucureştiului a dat nişte nume importante pentru istoria oraşului şi chiar pentru cea naţională. Dintre personalităţile cu ascendente armeneşti îi amintim pe: Manuc Bei, Spiru Haret, Theodor Aman, Krikor Zambaccian, Ana Aslan. Toţi aceştia îşi leagă într-o formă sau alta numele şi de zona armenească din Bucureşti.

Armenii ajung încă din secolele XV-XVI în zona de sud a ţării, aceştia fiind în general negustori, meşteşugari sau comercianţi. Astăzi, comunitatea armenească numără nu mai mult de 1000 de persoane însă de-a lungul timpului comunitatea a fost foarte prosperă, activă şi bine închegată, fapt ce se poate observa dacă te plimbi prin Cartierul Armenesc: străzile Spătarului, Armenească, Donici, Toamnei, Corbeni, Popa Rusu, Franzelarilor etc. Cartierul păstrează încă atmosfera acelor timpuri.

Plimbarea prin zona Armenească durează aproximativ două ore şi se încheie la Schitul Darvari.

imagine: Casa Melik