Ne sunt familiare figurile unor doamne precum Elena Cuza, Regina Elisabeta, Regina Maria, Regina-mamă Elena sau domniţa Bălaşa. Dintr-un trecut îndepărtat ne revine amintirea mamei lui Ştefan cel Mare, cea a doamnei Despina, soţia lui Negru-Vodă, sau figurile doamnelor din înalta societate românească de secol 19.

Dar doamnele, domniţele sau boieroaicele ce au marcat istoria ţărilor române sunt mult mai numeroase. Amintirea lor a fost recuperată parţial prin scrierile lui Constantin Gane, Nicolae Iorga sau Dan Horia Mazilu. Nu e  vorba  doar de a povesti istoria din perspectivă feminină, ci, mai degrabă, de a rememora şi sublinia vieţile acelor doamne prezente în tablourile votive din ctitoriile bisericeşti sau din portretele moderne.

Iată temele celor trei întâlniri:

1. Doamnele Evului Mediu românesc: Numele şi figurile unor domni precum Neagoe Basarab, Alexandru Lăpuşneanu, Matei Basarab, Vasile Lupu, Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu sau Dimitrie Cantemir apar deseori însoţite de soţiile acestora: doamna Ruxanda, doamna Clara, domniţa fără nume, doamna Maria Radziwill, doamna Ruxandra, doamna Maria Voichiţa, doamna Marica Brâncoveanu, doamna Casandra Cantacuzino ş.a. Rămase în istorie datorită actelor de generozitate, datorită ctitoriilor sau unei vieţi mai agitate, născute în mari familii boiereşti sau de origine străină, au avut un rol deloc de neglijat în activitatea soţilor.

2. Doamnele epocii fanariote la graniţa dintre Orient şi Occident : cum epoca fanariotă a fost diversă şi eterogenă, cu multă instabilitate pe plan politic, cu domni care veneau şi plecau după câteva luni, alături de numele soţiilor de domni rămân în istorie şi figurile puternice ale reprezentantelor marilor familii boiereşti. Nume precum domniţa Ralu Caragea, domniţa Bălaşa Brâncoveanu, fiicele domnului Ioan Calimachi, hătmăneasa Maria Cantacuzino, doamna Sofia Ipsilanti ş.a.  sunt consacrate datorită activităţilor sociale şi politice, dar şi erudiţiei consemnate de contemporani. O privire asupra listelor de cumpărături sau asupra corespondenţei bogate ne conferă detalii interesante asupra unei existenţe în care Occidentul şi Orientul se completau în epoca fanariotă.

3. Boieroaicele române şi schimbarea la faţă a ţărilor române: O simplă vizită în mezaninul Galeriei de Artă Modernă Românească din Muzeul Naţional de Artă al României ne dezvăluie unul din cele mai importante roluri deţinute de femei în modernitatea românească: cel de promotori ai occidentalizării. Dacă soţii încă poartă straiele fanariote, doamnele adoptă modele occidentale. Deja cu Elena Ghica, cunoscută drept Dora d’ Istria, cu doamna Elena Cuza, Regina Elisabeta, Ana Racoviţă-Davila, Irina Suţu, societatea românească cunoaşte accelerarea modernizării şi occidentalizării.

Imagine: Maria Cantemir, fiica domnitorului Dimitrie Cantemir. Portret de Ivan Nikitin