Pentru greci, repertoriul emoţional cuprins în cuvântul iubire are undeva la opt termeni diferiţi, care te ajută să deosebeşti diversele tipuri de dragoste. Pornind de la Eros, ce semnifică iubirea pasională, şi trecând prin philia, storge, pragma, philautia, agape, fiecare termen acoperă variatele moduri de a iubi.

Şi cum registrele emoţionale sunt adesea supuse unor reguli culturale şi sociale, iubirea şi manifestările sale aferente de senzualitate şi erotism au cunoscut o paletă largă de semnificaţii şi manifestări.

În ceea ce priveşte spaţiul ţărilor române, lucrurile sunt cu atât mai interesante în aşa-numita perioadă fanariotă. Iubitorii muzicii vechi din repertoriul formaţiilor Anton Pann şi Trei Parale au avut adesea oportunitatea de a asculta cântece care au ca subiect iubirea şi diversele sale manifestări. Unele din cântecele culese de Anton Pann subliniază inclusiv ideea de iubire adulterină ( de ex: Leliţă Săftiţă) sau o posibilă sugestie a iubirii de cumpărat (Bordeiaş, bordei, bordei).

Poemele boierilor Văcăreşti, Mumuleanu, cântecele lui Anton Pann adunate în volumul cu titlul sugestiv Spitalul amorului sau cântătorul dorului fac parte din aşa-numita şi catalogata poezie anacreontică. Sunt poeme de divan ce au ca subiect fie iubirea, fie deliciile bahice, iar aşa cum le spune şi denumirea se regăseau în varii contexte de petrecere şi voie bună. Anton Pann a fost cel care le-a acordat o nouă interpretare şi, anume, cea de cântece de lume sau de mahala, în contextul în care volumul său a fost publicat în 1852.

La acest eveniment, vă propun să le redescoperim şi să le analizăm împreună. Dincolo de nostalgia unui alt timp, cântecele şi poemele acestea ne pot furniza indicii despre felul în care gândea şi simţea societatea acelor timpuri.

Un exemplu de astfel de poem, Amor de muiare bătrână, semnat şi publicat de Paris Mumuleanu, ne oferă indicii importante vis-a-vis de percepţia asupra corpului şi asupra unei posibile relaţii sentimentale iniţiate de femeile în vârstă. Ce însemna „muiare bătrână” sau care sunt registrele afective ale iubirii regăsite în poemele secolului al XVIII-lea şi începutul de secol XIX îţi povestesc la eveniment.

„Trandafiraş norocit,

Care te-ai învrednicit

Să-mpodobeşti acel sîn

Unde pururea mă-nchin !

Roagă-te şi pentru mine

Să mă aibă mai la bine,

Găseşte vreun mijloc

Să m-aşeze într-al tău loc ;

Şi-i spune că am durere,

Nu dragoste cu părere,

Poţi să-i şi făgăduieşti

Că tu, de te veştejeşti,

Eu firea nu mi-o prefac

D-oi avea noroc să-i plac.

Arată-i cu umilinţă

Că-n loc de ghimpi am credinţă

Fă-mă s-ajung la devlet

Şi ia-mi şi viaţa ruşfet.”

(Alecu Văcărescu, Trandafiraş norocit, sursa Poeziile Văcăreştilor, ediţie îngrijită de Mihail Dragomirescu şi Emil Gârleanu, prefaţă de A.I. Odobescu, Bucureşti, 1908.)

Cu o zi înainte de începerea evenimentului, toţi cei înscrişi (taxa achitată) vor primi  un link, cu ajutorul căruia să acceseze cursul şi instrucţiunile de conectare la Zoom.

imagine: Princess_Eleni_S_(Eleni_Soutsou),_by_Louis_Dupré_-_1827