Ne plac grecii şi romanii… cred şi eu, ne vine comod: sunt extraordinari şi în plus ştim o grămadă despre ei şi civilizaţiile lor. Nu cred să existe civilizaţii mai bine cunoscute şi studiate cu abundenţă de detalii.

Dar ce te faci cu etruscii? Ce face arheologia când de sub hârleţ ies urmele unui popor fascinant cu o personalitate pregnantă şi originală despre care nu ştii mai nimic?

Năprasnice au fost eforturile oamenilor de ştiinţă pentru a da de urma acestui popor misterios, vorbind o limbă pe care o putem citi fonetic, dar pe care nu o cunoaştem şi care nu seamănă nici pe departe cu niciuna din limbile pământului.

Şi, în general, băieţii ăştia arhaici care locuiau în Italia cu mult înainte ca Roma să apară pe firmament ne intrigă teribil: ba sunt mare putere maritimă, ba îi găsim slabi şi luând bătaie de la toatӑ lumea!

Aceşti inşi oacheşi şi trupeşi au cea mai bună metalurgie din Europa şi sunt atât de bogaţi cӑ nu poţi să ştii, luându-te după haine, care sunt stăpânii şi care sunt sclavii! Femeile lor sunt fericite, libere şi emancipate, cum femeile grecilor şi ale romanilor nu au visat nicicând!

Cine sunteţi, oameni buni? De ce nu ne lăsaţi să vă citim? De ce aţi dispărut din istorie cu limbă cu tot lăsând Romei toată gloria, când voi sunteţi mult mai vechi decât ea?