Cursul se va desfăşura zilnic: 26 (luni), 27 (marţi), 28 (miercuri) şi 29 (joi) iunie.
Laura Jiga Iliescu, charismatic etnolog, ne propune o călătorie în lumea basmelor tradiţionale, o lume a oralităţii, a magiei şi a religiosului care a adunat oameni de toate vârstele fascinaţi, în jurul povestitorului, urmărind cu sufletul la gură aventurile şi încercările eroilor în călătoriile lor dintre lumi, în întâlnirile lor cu personaje şi locuri uimitoare, pline de pericole, încercări şi minuni neaşteptate.
Este evident că asistăm, de o vreme, la un proces (uneori supralicitat) de redescoperire şi, mai ales, de revalorificare a poveştilor. Dar, de fapt, ce este o poveste tradiţională? Care sunt mesajele pe care le transmite şi cum o face? Dar un basm tradiţional? O legendă?
În cursul întâlnirilor plasate generic sub titlurile următoare, vă propun discutarea câtorva dintre basmele folclorului românesc.
Obs: Pentru evitarea decupajelor artificiale, niciodată nu va fi vorba despre un singur basm sau o singură poveste ci, mai cu seamă, despre ceea ce se petrece în cadrele profunde ale culturii orale atunci când mai multe texte se leagă între ele pentru a configura personaje şi situaţii a căror legătură directă ori transfigurată cu realitatea voi încerca, deasemenea, să o surprind.
Un basm există doar atâta vreme cât este povestit într-un timp şi un spaţiu aparte, ce îl transferă într-un alt registru decât cel cotidian. Faţă de un trecut nu foarte îndepărtat, s-au schimbat deopotrivă povestitorii, ascultătorii şi poveştile.
Aşteptările, răbdarea, timpul petrecut împreună, imaginaţia, căutarea. Şi credinţele, casele, bisericile, dansurile, muzicile şi peisajele. Acestea toate dau sens fantasticului şi îi configurează galeria de personaje şi imagini, în relaţie unele cu altele şi mai ales cu lumea cea mare.
Vom vorbi despre ce înseamnă să spui un basm – inclusiv funcţiile rituale ale acestui demers, despre convenţiile fabulosului, ale adevărului şi ale farmecului, dar şi despre timp, spaţiu şi călătorie, lumină şi întuneric, iniţiere, cunoaşte şi comunicare.
Vă voi povesti basme (unele neaşteptate), le voi decoda conform sistemului folcloric de credinţe şi reprezentări, şi vom reflecta asupra relevanţei acestui tip de poveste străveche şi fantastică în lumea noastră post(post)modernă.
Lumea din jurul nostru se exprimă simultan pe diverse voci, prin diverse limbaje şi cu diverse înţelesuri ce se reconfigurează de la o epocă la alta, de la un tip de cultură la alta, ba chiar de la un spaţiu la altul. Sau tace. La fel şi lumea dinlăutrul nostru. Le compunem din mai multe piese şi planuri ca pe un joc al sincretismelor de tot felul, al suprapunerilor, al realităţii concrete şi imaginare.
Te invităm la o serie de patru întâlniri despre lumea imaginară a unei categorii aparte de poveşti ale oralităţii, devenită oarecum exotică, dar în continuare puternică în constituirea orizontului nostru interior. Basmul, basna, adică minciuna.
1. A spune şi a asculta basne
2. Chemarea eroului şi călătorii între tărâmuri
3. Făt Frumos cel cu cartea în mână născut sau despre lectură şi magia cărţii
4. Metamorfoze de tot felul
Imagine: Ilustraţie oferită de Maria Surducan, ilustratoare, parte din proiectul