Cum trăiau oamenii în Evul Mediu şi Renaştere, cât am păstrat din ritualul lor cotidian, de ce unele dintre gesturile lor par misterioase la prima vedere? Sunt întrebările pe care ni le punem uneori când privim un tablou sau o miniatură din acele timpuri. Bărbaţii şi femeile din castele şi de pe domeniile acestora îşi elaborau universul cotidian prin prisma ritualurilor puterii dar erau sensibili, precum omul contemporan, la ideea de intimitate, comfort si elganţă.

Locuinţele marilor seniori împodobite cu tapiserii şi brocarturi faimoase, încălzite de şeminee gigantice cu embleme misterioase, cu scări întortochiate şi enigmatice, cu galerii fastuos pictate, toate sunt mărturia unui cotidian rafinat. Patul, vesela, tacâmurile, regulile mesei, aşa cum le cunoaştem noi astăzi, datorează imens Evului Mediu şi Renaşterii. Seniorii şi doamnele lor au impus reguli de conduită cotidiană, au modelat raţiunea gesturilor europene şi au dat o nouă simbolistică unor obiceiuri antice.

Vă invit să descoperim împreună, prin intermediul imaginilor şi a textelor, cum îşi petrecea o zi obişnuită un principe sau un mare senior, soţia, fiii şi fiicele sale; care erau regulile ce le ritmau cotidianul, cum arătau camerele lor, cum îşi petreceau timpul liber, şi, nu în ultimul rând, ce le anima sărbătorile sacre şi profane.