NU MAI SINT LOCURI!!!

Înfiinţată în anul 1880, Banca Naţională a României şi-a desfăşurat iniţial activitatea în spaţii închiriate în clădirea Creditului Funciar Rural, din strada Doamnei. De aceea, una dintre primele sale preocupări a fost construirea unui sediu propriu.  Zona aleasă pentru construcţia Palatului BNR se afla în inima comercială a oraşului de atunci, centrul istoric de astăzi, pe locul ocupat anterior de cel mai mare han pe care l-a avut oraşul, Hanul Şerban Vodă.

Palatul B.N.R. a fost construit în stil neoclasic, între anii 1884 şi 1890. după planurile arhitecţilor francezi Cassien Bernard şi Albert Galleron. Lor le-a fost ataşat inginerul-arhitect Nicolae Cerchez, care a „revăzut” proiectul şi care a devenit apoi directorul general al lucrărilor, având ca ajutor pe arhitectul Constantin Băicoianu.

După finalizarea construcţiei sale, la intersecţia străzilor Doamnei, Smârdan, Lipscani şi Calea Victoriei s-au concentrat numeroase sedii bancare sau ale societăţilor de asigurări, configurându-se în această zonă un adevărat centru financiar al ţării.

Aripa nouă a Palatului BNR, având faţada spre strada Doamnei, a fost realizată în anii celui de-al doilea război mondial, sub conducerea arhitectului Radu Dudescu, asistat de arhitecţii N. Creţoiu şi Ion Davidescu, fiind gândită ca o măsură în piatră a extraordinarului avânt al finanţei româneşti în acea epocă. Construcţia impune prin monumentalele trepte de granit, prin imensele coloane corintice ale faţadei şi prin holurile largi, placate cu marmură albă.

Cele două clădiri adosate – palatul vechi şi cel nou – constituie un grandios ansamblu arhitectural cu funcţie publică şi de reprezentare, dominând centrul istoric al Capitalei.