Înainte de toate, aş dori să vă felicit pentru minunata activitate pe care o desfăşuraţi în calitate de preşedinte al Fundaţiei „Calea Victoriei”.
Cum a luat naştere Fundaţia „Calea Victoriei”? Care a fost ideea care a stat în spatele creării acestui proiect? Ce v-a inspirat?
Ideea de la care am pornit, împreună cu sora mea, Irina, acum 9 ani, a fost să creăm o şcoală alternativă pentru tineri, o instituţie indepedentă dedicată artelor şi ştiinţelor umaniste, adică temelor şi disciplinelor cărora li se dedică puţin timp, sau chiar 0, în şcoală. Cartea domnului Neagu Djuvara, „Istoria românilor povestită celor tineri”, mi-a deschis ochii, în sensul în care am realizat, în timp ce o citeam, că subiecte dificile şi controversate, cum ar fi istoria noastră, pot fi prezentate inteligent, atrăgător, dar şi pe înţelesul publicului larg. Astfel, ne-am gândit că ar fi foarte util, în societatea contemporană, să creăm un spaţiu în care mentorii, din domenii umaniste şi artistice, să se întâlnească cu tinerii şi adulţii interesaţi să aprofundeze aceste subiecte, dincolo de băncile facultăţilor, într-un cadru mai flexibil şi dinamic.
În momentul de faţă, Fundaţia „Calea Victoriei” reprezintă una dintre cele mai respectate instituţii din peisajul cultural bucureştean, dar şi românesc, cu o popularitate în continuă ascensiune. Care consideraţi că sunt elementele care i-au atras acest succes?
Cred că, în primul rând, succesul în orice demers, creativ sau de altă natură, ţine de tenacitate, de perseverenţă, de calitatea proiectului şi de onestitate. Ne-am ales cu multă grijă lectorii, subiectele, pentru a fi cât mai variate, interesante şi inedite, dar şi să acopere temele principale ale unei culturi generale necesare omului modern (postmodern).
În plus de asta, am inovat în domeniul cultural şi educaţional – am deschis câteva direcţii noi pe care acum mulţi le urmează, le dezvoltă, cum ar fi istoria Bucureştiului. Începând cu anul 2009, am lansat trasee sau expediţii culturale, cum le-am numit noi, prin zone istorice, primul nostru traseu fiind „Descoperă Calea Victoriei”. Am lansat moda turismului cultural în Bucureşti pentru publicul românesc, acum foarte amplă şi cu mai mulţi „actori”. Aceste trasee au fost prelungirea cursului susţinut de istoricul Georgeta Filitti despre Bucureşti, din 2008.
Un alt proiect inovativ, care în prezent văd că este urmat şi de alţii, este prezentarea istoriei muzicii şi a marilor compozitori pe înţelesul tuturor; dacă vreţi, am găsit un „Neagu Djuvara al muzicii” în persoana dirijorului Tiberiu Soare şi am început cursuri şi conferinţe, din 2008, despre muzica clasică, muzica de operă şi balet. Mii de persoane au participat la aceste conferinţe de mare succes cu Tiberiu Soare şi, în urma transcrierii conferinţelor, am publicat două cărţi, unice în peisajul cultural românesc: PENTRU CE MERGEM LA OPERĂ şi NOUĂ POVEŞTI MUZICALE. Sute de exemplare au fost donate bibliotecilor judeţene, conservatoarelor şi şcolilor de muzică din ţară.
Aş mai menţiona aici, dincolo de sutele de cursuri cu tematici diferite, pe domeniile noastre, festivalul LUNA BUCUREŞTILOR, organizat anual între 9 mai – 9 iunie, împreună cu Cercul Militar Naţional, o serie de manifestări care celebrează istoria oraşului şi bogăţia sa culturală din trecut şi din prezent. Conferinţe, concerte, piese de teatru, expoziţii de costume de epocă, lansări de carte. toate cu intrare liberă, şi BALUL BUCURESTIULUI INTERBELIC.
Interviul este realizat de Roxana Tatu si poate fi citit in intregime pe site-ul INTERVIO.RO