Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de joi, în intervalul 19:00-21:00.

Fascinant, senzual, seducător sau  matern, femininul este omniprezent în arta europeană. Dar ceva pare teribil de ciudat: simezele sunt pline de Venere seducătoare, adormite sau lascive, de păcătoase care distrug liniştea bărbaţilor, de eroine care se sacrifică pentru idealurile masculine sau, ceva mai rar, de mame devotate şi fidele. Uneori, doamnele devin muze pline de farmec şi mister, mulţumindu-se, însă, cu rolul pasiv de inspiratoare, creatorul fiind prin excelenţă bărbatul.

Vă invit, de-a lungul a trei întâlniri, să descoperim împreună cum s-a elaborat imaginea feminină în arta europeană, care au fost ideile, credinţele religioase şi mentalităţile care au stat la baza unui construct cultural şi estetic. Şi, mai ales, să descoperim care sunt prototipurile feminine evocate în arta unor creatori geniali precum Botticelli, Rafael, Tiţian, Veronese, Giulio Romano, Dürer, Manet, Jan Toorop sau Klimt. În paralel, vom studia şi viziunea unor artiste, la fel de geniale, dar mult mai puţin cunoscute publicului larg şi, mai ales, vom încerca să înţelegem cum se raportează femininul la discursul oficial, dominant.

Temele celor 3 întâlniri:

1. Mitul lui Pygmalion – cum apare femeia ideală. Dezordine în cetatea bărbaţilor: Lilith, Eva şi Venus. Păcătoase şi seducătoare – Creştinismul şi imaginea feminină. Fecioara Maria şi Venus adormită. Păcătoasa pocăită – Maria Magdalena.

2. Regine, femei erudite, soţii şi mame devotate vs. vrăjitoare bătrâne, sterpe şi libidinoase. În căutarea vocilor feminine. Pictoriţe nonconformiste. Angoasele maternităţii – post partum şi artă. Trupul femeii însărcinate – priviri masculine şi feminine. Dincolo de fantasmele masculine – trupul feminin văzut de femei. Cum definim male gaze – istoria unui concept.

3. Femeile fatale – evoluţia unui concept. Iuditha şi Salomeea. Zâna căminului devine ameninţătoare. Un trup aducător de viaţă şi de moarte. Isteria – reprezentări picturale. Palide, moarte şi seducătoare.