Viaţa cotidiană, cu gesturile, interacţiunile şi ritualurile ei, pare genul de teren în care e puţin probabil să găseşti ceva demn de interes. Totul pare, prin prisma experienţei, minat de o previzibilitate inevitabil plictisitoare iar exoticul izbăvitor este de căutat în altă parte. Cursul de faţă îşi propune să contrazică acest lucru prin construirea unui tip de privire atentă şi mirată la faptele cotidiene, lucru posibil prin exorcizarea repetată a stereotipurilor pe care le practicăm atunci cînd vine vorba de bucătărie, corp, spaţiu domestic, spaţiu public, vestimentaţie.

Obişnuim, spre exemplu, să căutăm cu disperare să cumpărăm haine din fibre cît mai naturale. Disponibilitatea cheltuirii unor sume însemnate pentru astfel de haine pare să aibă în spate o istorie foarte lungă, dacă plecăm de la premisa că fibrele naturale au fost intotdeauna valorizate şi dătătoare de status.

Jane Schneider demonstra la sfîrşitul anilor 2000 că lucrurile n-au stat aşa tot timpul şi că, la apariţia lor, fibrele sintetice au produs o revoluţie în istoria vestimentaţiei, primele loturi de haine realizate din aceste materiale aveau costuri exorbitante iar cei care le îmbrăcau făceau parte din publicul snob care astăzi caută etichetele care indică procentul de bumbac, cînepa sau in. Cursul de faţă pune în discuţie felul în care acest tip de percepţii se construiesc, se reproduc şi se încapsulează, la nivel discursiv, în realitatea cotidiană.

Cursul este structurat astfel:

1. Practica observaţiei faptului cotidian în etnografia spaţiului domestic: cum se contruiesc percepţiile legate de igiena spaţiului domestic şi de consumul de produse care o întreţin dar şi o discuţie despre felul în care acestea sînt influenţate de publicitate şi discursurile dominante din mass-media locale.

2. Dimensiunea culturală a practicilor gastronomice: o discuţie despre fast-food şi mcdonaldizare, slow-food şi consumul produselor « tradiţionale » / « naţionale »; mersul la resturant şi mîncatul acasă; ce şi de ce dispare din cămările părinţilor noştri.

3. Vînătorii de « cool »: o scurtă incursiune (bibliografică) în istoria dungii (în vestimentaţie) şi o discuţie despre fetişizarea fibrelor şi fetişizarea brandurilor; « industria » second-hand-urilor şi cea a fake-urilor; resemnficarea articolelor vestimentare şi modul în care hainele construiesc şi modelează identităţi.

4. Timpul liber – moduri de intrebuinţare: cît timp liber, cum se cîştiga el şi cum se foloseşte; teambuilding şi downshifting; scurtă incursiune în istoria trecerii de la etatizarea timpului la corporatizarea lui; tabieturile şi mofturile; turismul: fotografii şi suveniruri; clubbing-ul.

5. Corpul social – corpul ca bun de consum: cosmetice şi bodybuilding; de la frizerie la saloanele de hair-styling; revistele glossy şi industriile înfrumuseţării.

6. Noile tehnologii şi viaţa online: bipuri, sms-uri, reţele virtuale; « patologia » comunicării online, gadgeturile şi constructia eu-lui, « era obiectelor sensibile ».