Vă invităm să descoperiţi un domeniu ce a stârnit interesul întregii lumi, în toate timpurile: filosofia. Pentru a înţelege mai bine ce stă la baza sistemelor de gândire care au influenţat Europa şi nu numai, pornim de la marile întrebări ridicate de grecii antici: ce este viaţa, cum a luat naştere universul, ce este timpul, ce este cunoaşterea sau ce este virtutea.

În estul Mediteranei, în al şaselea secol înainte de Hristos, se contura un fenomen cultural ce avea să marcheze întreaga lume, şi anume gândirea filosofică. Nu se poate spune că, înainte de primii filosofi din Milet, marile culturi înconjurătoare ale cetăţilor greceşti au dus lipsă de gânditori.

Totuşi, gândirea filosofică, în accepţiunea ei occidentală, s-a configurat într-un anume areal temporal şi spaţial, într-un context privilegiat tocmai de numeroasele contacte pe care cetatea Miletului – aflată în Asia Mică, pe teritoriul actual al Turciei – le-a avut cu „artefactele” ideatice ale vechilor egipteni, ale babilonienilor şi ale hitiţilor.

S-ar putea afirma că elementul de noutate adus de aceşti primi filosofi a constat în tipul de discurs pus în joc în tratarea aceloraşi subiecte de care se ocupaseră şi egiptenii sau babilonienii. Un mod mai consecvent de a pune întrebările considerate a fi esenţiale şi o anumită înclinaţie spre argumentare au constituit linia de demarcaţie între ceea ce avea să devină filosofia greacă şi gândirea pre-filosofică a culturilor invocate mai sus.

Vom descoperi pe parcursul acestui curs câteva dintre aspectele fundamentale ale filosofiei vechilor greci şi vom discuta despre întrebările majore ale filosofiei greceşti. Revenind asupra răspunsurilor oferite de aceşti filosofi ai antichităţii, vom putea să înţelegem mai bine originea unor preocupări şi întrebări ce au rămas relevante şi pentru omul contemporan.

Structura celor patru întâlniri:

1. Despre originea universului şi natura lumii – teoriile cosmogonice propuse de filosofii presocratici ca Thales, Anaximandru şi Anaximene. Principiile matematice ale misteriosului Pitagora şi apariţia primei şcoli filosofice. Când filosofia ajunge la Atena – Anaxagoras şi inventarea conceptului de nous (minte, intelect).

2. Despre inventarea metafizicii şi natura realităţii – Heraclit şi Parmenide.

Principiile fundamentale (Iubirea şi Vrajba) şi orfismul  în gândirea lui Empedocle. Filosofii atomişti şi teoria vidului – Democrit şi Leucip.

3. Despre suflet, cunoaştere şi virtuţi – Socrate şi tehnica „moşirii”, dialogurile lui Platon şi Academia din Atena, tratatele lui Aristotel şi şcoala peripateticilor.

4. Cum trebuie trăită viaţa şi care au fost ultimii filosofi ai Greciei antice? Cât de mari sunt diferenţele între modelul epicurian şi cel stoic? Despre ceilalţi „discipoli” ai lui Socrate – cinicii. Cât de religioasă a fost gândirea neoplatonică?

Cursul are loc online, live, pe zoom.us. Vă rugăm să ţineţi cont de data şi ora la care au loc întâlnirile, cursurile nu se înregistrează. Cu o zi înainte de data începerii, vei primi  un link cu ajutorul căruia vei accesa cursul pe Zoom.us. 

Imagine: Pictura de John William Godward – “Youth and Time”