Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de miercuri, în intervalul 19:00-21:00.

Date desfăşurare curs:  12 şi 19 februarie.

La originea sa, termenul de teozofie (theós = divinitate, sophíā = înţelepciune) reprezintă un mod filozofic şi universalist de a privi religiile lumii, studiind substratul lor comun şi ideile împărtăşite. Din Antichitatea târzie, prin Renaştere şi până la perioada modernă, numeroşi gânditori au cercetat şi creat conexiuni între religii şi practici în căutarea unei “Tradiţii primordiale”. Aceste căutări fertile literar au produs sincretisme şi co-importări de idei şi credinţe religioase, modificând în proces mentalul colectiv european şi sedimentând percepţii hibride, cu rădăcini în multiple tradiţii.

Cu origini în spaţiul mişcării spiritiste, Societatea Teozofică a fost înfiinţată în 1875 de misticul ruso-american Helena Blavatsky, cu scopul de a aprofunda nou întâlnitele religii din Orient şi de a plasa religia ca fenomen în lumina gândirii ştiinţifice ce poseda treptat Europa. Traducând pentru prima dată în masă texte şi practici religioase din Asia, Teozofia a format multe figuri influente, pioneri ai istoriei religiilor, şi totodată mize noi istorice şi politice.

Desprins de Societatea Teozofică, Rudolf Steiner înfiinţează în 1912 Societatea Antroposofică, aplicând principiile propriei sale viziuni în compunerea unei istorii spirituale a întregii umanităţi, şi ulterior în spaţiul medicinei şi al educaţiei alternative. Antroposofia a continuat să rodească în varii zone culturale, atingând un apogeu în perioada Rusiei pre-revoluţionare, unde un întreg val de maeştri, scriitori şi adepţi şi-au făcut apariţia, germinând parte din fenomenul simbolismului şi al avangardei.

Încercând să abordeze în mod istoriografic complexul subiect al Teozofiei moderne, acest curs caută să explice apariţia acestor mişcări, rădăcinile lor şi influenţa asupra “marelui secol XX”, încă sensibilă azi.

Cursul va fi structurat în două întâlniri:

1. Prima întâlnire va căuta să explice originile culturale şi filozofice ce au dus la aparţia gândirii teozofice în plan modern. Contextualizând în seama Iluminismului şi a perioadei coloniale, vom caută să înţelegem lumea Helenei Blatavsky, călătoriile sale în Orient şi proiectul ei teozofic. Vom aborda apariţia Societăţii Teozofice, dezvoltarea ei, fracturile şi declinul, precum şi controversele asociate mişcării şi conexiunile cu alte societăţi de gândire ale tumultuosului secol XIX. În final, vom discuta impactul Teozofiei, de la criticile faimosului scriitor René Guénon, la influenţa indirectă a Teozofiei asupra apariţiei domeniului numit “istoria religiilor”.

A doua întâlnire se va concentra pe Rudolf Steiner şi Societate Antroposofică. Vom explica ruptura acestuia de Teozofie şi bazinul filozofic creştin şi gnostic de formare a Antroposofiei; legăturile ei la idealismul şi romantismul german, respectiv fulminanta sa explozie culturală. Vom citi din “Filozofia Libertăţii” de Steiner, căutând a înţelege gândirea şi ideile fundamentale ale acestuia. Spre final, vom discuta despre Antroposofia rusă şi câteva figuri marcante asociate (Gurdjieff, Ouspensky) şi despre impactul lor asupra curentelor filozofice şi literare ale vremii, cu efecte în spaţiul Revoluţiei bolşevice. Vom încheia recapitulând anvergura mişcărilor, condiţia lor azi şi rolul decisiv în formarea şi popularizarea credinţelor New Age.

Sursă foto – https://en.wikipedia.org/wiki/Hilma_af_Klint#/media/File:Hilma_af_Klint_-_Group_VI,_Evolution_No._13_(13949).jpg