Vă invităm marţi, 14 ianuarie, de la ora 19:00, la un eveniment despre Martha Bibescu – o personalitate fermecătoare, susţinut de Alina Pavelescu, istoric, arhivistă, scriitoare şi traducătoare. Această conferinţă îşi propune să le faciliteze auditorilor o incursiune în universul intim şi intelectual al Marthei Bibescu, să circumscrie ideile epocii sale prin prisma ideilor ei originale, evenimentele mari care au marcat istoria secolului XX prin ochii ei de scriitoare şi de participantă, adeseori direct, la luarea marilor decizii politice, pe scurt: să redea spiritul vremii în care a trăit din perspectiva reliefată în jurnalele şi scrisorile celei care era considerată una dintre cele mai pătrunzătoare minţi ale secolului XX.

Martha Bibescu, (1886-1973), scriitoare de limbă franceză, cunoscută personalitate a lumii mondene şi politice din perioada interbelică a avut faima uneia dintre cele mai inteligente femei din Europa vremii sale. Farmecul şi inteligenţa ei au transformat-o, încă de foarte tânără, într-o legenda printre contemporani. O legendă nu de puţine ori controversată, căci ironia ei de femeie spirituală, opiniile în răspăr faţă de mainstream-ul epocii, ambiţia de a străluci în public şi abilitatea cu care reuşea să câştige graţiile oamenilor importanţi ai timpului, folosindu-se deopotrivă de frumuseţea fizică şi de mintea ei ascuţită, i-au adus destui inamici, în special în ţara ei natală, România. Că acasă nu se bucura de prea multe simpatii nu o afecta însă pe Martha Bibescu decât în măsura în care bârfele şi zvonurile de aici influenţau opinia publică pariziană.

Ambiţia Marthei, în anii de după primul război mondial şi, practic, în întreaga ei viaţă, a fost mai ales aceea de a deveni cunoscută ca scriitoare franceză şi de a influenţa – folosindu-se printre altele şi de poziţia soţului ei, prinţul Georges Valentin Bibescu – el însuşi recunoscut în plan internaţional pentru succesele sale aviatice – marea politică europeană. Pentru a-şi atinge obiectivele, Martha Bibescu şi construise o vastă reţea de relaţii personale în lumea culturală franceză şi europeană, precum şi în universul mai degrabă închis al aristocraţiei europene de sânge. Asemeni diplomatului René de Weck sau diplomatului şi scriitorului Paul Claudel, cu care se cunoscuse în virtutea preocupărilor lor literare comune, mulţi dintre scriitorii şi oamenii de cultură din spaţiul francofon îi apreciau talentul şi inteligenţa, chiar şi atunci când nu îi împărtăşeau în totalitate opiniile politice.

Era neîndoielnic considerată printre marile femei de spirit ale vremii sale, iar din această postură, a participat direct, vreme de peste o jumătate de secol, nu doar la marile evenimente politice ale epocii sale, ci şi la luarea deciziilor care le-au influenţat cursul. Atitudinile şi ideile Marthei, exprimate deschis sau voalat, nu doar în opera literară, ci şi în nenumăratele articole, eseuri, recenzii publicate în presa franceză şi mai ales în bogata corespondenţă cu numeroşii ei prieteni celebri, au dat naştere nu de puţine ori la rumori şi controverse, construindu-i faima unei femei nonconformiste, îndrăzneţe, o adevărată deschizătoare de drumuri într-o epocă în care femeile nu aveau propriu-zis vreun cuvânt de spus în viaţa politică.

Dar, dincolo de această imagine publică, influenţată de în primul rând de spiritul ei original, care a singularizat-o uneori fără voie printre celelalte femei ale vremii, cine era cu adevărat Martha Bibescu? Romanele pe care le-a scris – în special Papagalul verde, cel mai autobiografic dintre ele – jurnalul personal devenit între timp parţial disponibil şi bogata corespondenţă cu prietenii apropiaţi ne permit azi să aruncăm o privire în universul ei interior şi, eventual, să-i schiţăm un portret psihologic diferit de acela pe care i l-au făcut contemporanii săi.

Alina Pavelescu (n. 1972) e istoric, arhivistă, scriitoare şi traducătoare. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un doctorat în ştiinţe politice obţinut în anul 2009 la Institut d’Etudes Politiques din Paris. În prezent este director adjunct la Arhivele Naţionale ale României.

A debutat în literatură în 2016, cu romanul Moştenirea babei Stoltz, publicat la editura Herg Benet.

 În 2019 a publicat romanul Sindromul Stavroghin, în colecţia ”Scriitori români contemporani” a editurii Humanitas, coordonată de Andreea Răsuceanu. Romanul a fost selectat, în 2019, pe lista scurtă a celor cinci romane nominalizate la Premiul Uniunii Europene pentru literatură (EUPL), ediţia a 11-a.

În 2016, a publicat la editura CORINT volumul Martha Bibescu şi vocile Europei, Corespondenţă şi dosar CNSAS. 1941-1945

Este, de asemenea, editoare de lucrări memorialistice: Anna Kretzulescu-Lahovary, Nebiruita flacără a vieţii. Amintiri. 1867-1952, Bucureşti, Editura Humanitas, 2018, traducere din franceză şi studiu introductiv de Alina Pavelescu; Louis Basset, Războiul unui slujitor devotat. Jurnalul inedit al secretarului regilor Carol I şi Ferdinand, Bucureşti, Editura Humanitas 2019, traducere din franceză şi studiu introductiv de Alina Pavelescu.

În prezent, lucrează la manuscrisul unui roman istoric al cărui personaj central este Martha Bibescu, iar în 2024 a tradus din franceză biografia Marthei Bibescu scrisă de istoricul şi jurnalista Aude  Terray: Singură împotriva tuturor. Viaţa prinţesei Martha Bibescu, Humanitas, 2024.

Sursă foto sus: https://ro.wikipedia.org/wiki/Martha_Bibescu