Masa şi alimentaţia este parte integrantă a vieţii cotidiene, deoarece fiecare individ trebuie să se hrănească pentru a trăi. De-a lungul timpului modul de a găti a evoluat, astfel că au apărut adevărate tratate de gastronomie. Oamenii – atât cei obişnuiţi cât şi cei de rang înalt – au devenit mai preocupaţi de gustul mâncărurilor, calitatea luând locul cantităţii. Noţiunea de „gust“ a căpătat o importanţă nouă în domeniul alimentar, ca şi manierele din timpul mesei.

            Pe de altă parte, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, autorii de cărţi de bucate au început să-şi comenteze arta, raportând-o de asemenea la bunul gust. Aşadar, odată cu trecerea timpului bucătăria se înnoia continuu şi constant, posibilitatea de a lansa moda în acest domeniu, aparţinând bineînţeles marilor familii regale şi bucătăriilor acestora. În acest context se încadra şi familia regală a României, care urma preceptele bucătăriei franceze, având însă bucătari germani cum a fost la Curtea regelui Ferdinand, germanul H. Edner.

            În general, toate cărţile de bucate prezintă o serie de meniuri şi modul de preparare al acestora. Ce este acela un meniu? Este o listă care cuprinde felurile de mâncăruri şi de băuturi servite la o masă. De obicei, textele respective sunt prezentate într-un decor ornamental sau, chiar mai mult, într-un decor „historiat“, adică însoţit de o poveste în imagini. De regulă, textele acestor meniuri sunt în franceză, limba gastronomiei, dar, apar şi localizări obţinute prin formula „à la roumaine“

            La Curtea Regală a României, masa a reprezentat un aspect important în viaţa de zi cu zi a familiei regale. Deoarece gastronomia franceză reprezenta la acel moment un model pentru bucătăria europeană şi Curtea Regală a României a urmărit să respecte metodele de preparare ale meniurilor prezentate de diverşi autori francezi de cărţi de bucate. De asemena, familia regală a fost preocupată de noua tendinţă, aceea de a mânca sănătos, accentul punându-se pe mâncăruri uşoare, bogate în proteine, vitamine şi minerale. De la mesele regale nu lipseau preparatele din carne de pui, peşte şi vită (mai puţin carne de porc), legumele (morcovi, mazăre, fasole verde, vinete, sparanghel, anghinare, dovlecei) preparate sub toate formele, salate de mai multe feluri şi fructe. În ceea ce priveşte băuturile, acestea constau în vinuri româneşti şi străine, cognacuri, licheururi, bere şi apă minerală.

            În ceea ce priveşte protocolul servirii meselor regale, dejunul se servea la orele 13.30, iar cina la orele 20.30. Trebuie menţionat însă, regele Ferdinand nu ajungea la micul dejun decât foarte târziu ceea ce o deranja pe regina Maria, în timp ce regina nu lua cina împreună cu familia sa, decât atunci când avea oaspeţi. De asemenea, la Curtea regelui Ferdinand, la masa regală luau parte foarte mulţi invitaţi (oaspeţi prezenţi la palat, rude, prieteni, ziarişti, guvernante, ofiţerii adjutanţi), figura centrală a acestor mese fiind fără îndoială regina Maria.

            La Curtea regelui Carol al II-lea însă, la mesele regale participau numai suveranul, fiul său Mihai, Elena Lupescu şi ofiţerul adjutant de serviciu, după care aceştia se retrăgeau la cinematograf. Acelaşi lucru se întâmpla şi la Curtea regelui Mihai, care lua masa în compania mamei sale, regina mamă  Elena.

            Masa la Curtea Regală a României se caracteriza prin bun gust, calitate, rafinament şi bineînţeles mult fast, putând concura oricând cu marile Curţi europene ale vremii.

Conferinta va avea loc la Grand Hotel Continental, o foarte eleganta cladire, clasata ca monument istoric, candva centrul high-life-ului bucurestean.