Va invitam la Grand Hotel Continental, sa exploram universul unei generatii de suverani care a stat sub semnul elegantei si al nobletii. Arta costumului a variat în decursul istoriei, şi de aceea, în costum ca şi în artele plastice şi decorative, se pot distinge mai multe sensuri ale termenului de „stil“. La Curtea Regală a României, regina Maria a fost aceea care a urmărit să-şi creeze un stil propriu, ea fiind preocupată în permanenţă de vestimentaţie, în dorinţa ei de a fi cât mai plăcută şi de a-şi impresiona supuşii.

 Alegerea toaletei a preocupat-o întotdeauna pe regina Maria, care avea ca ideal, rochiile purtate de actriţele mari pe scenele pariziene. Avându-le pe ele ca model, imaginaţia debordantă a reginei începea să prindă contur şi uneori nu îşi dădea seama că se îmbrăca prea arătos, fapt care artăgea după sine o serie de observaţii din partea diverselor persoane de la Curtea Regală. Însă, în ciuda tuturor criticilor, în anii tinereţii, regina Maria a continuat să găsească o deosebită plăcere în alegerea toaletelor care îi dădeau o înfăţişare deosebită faţă de a altor prinţese.

Şi după ce a devenit regină, Maria a continuat să acorde o atenţie deosebită vestimentaţiei oficiale şi celei de Curte, la fel şi fiica sa principesa Elisabeta, şi mai puţin principesa Marioara, care nu era deloc interesată de acest aspect, ceea ce o deranja enorm pe regină. În ceea ce priveşte toaletele reginei Maria şi ale principeselor (chiar dacă erau în pas cu moda sau nu), unele dintre ele au fost descrise în însemnările zilnice, de către suverana României.

Pentru realizarea toaletelor, regina Maria şi principesele apelau la renumiţii creatori de modă francezi: Jean Patou, Paul Poiret, Redfern, Cheruite şi nu în ultimul rând Gabrielle Chanel.

Pentru a-şi demonstra iubirea faţă de poporul căruia îi era regină, şi pentru că fusese fascinată de tradiţiile populare româneşti, regina Maria a purtat cu mândrie costumul popular românesc. În călătoriile pe care le făcea în ţară, suverana apărea îmbrăcată în costume populare din diverse zone, la care asocia fastuoasele sale bijuterii.

În ceea ce priveşte vestimentaţia regelui Ferdinand şi a principilor Carol şi Nicolae, ea se înscria în tendinţele vremii, deoarece după război şi moda bărbătească s-a mai simplificat. Regele Ferdinand nu era aşa de pretenţios în privinţa vestimentaţiei, recurgând de multe ori la modificarea unor haine, şi ca orice cap încoronat a purtat cu diverse ocazii uniforma militară a armatei române, dar şi uniforme militare străine.

Aşadar, la Curtea regelui Ferdinand şi a reginei Maria, se acorda un rol important vestimentaţiei, atât celei oficiale cât şi celei de Curte, se cunoşteau noile tendinţe în modă, iar vestimentaţia familiei regale era fără îndoială la nivelul celei din vestul Europei.