LA ACEST EVENIMENT NU MAI SUNT LOCURI.

Vă invităm marţi, 28 noiembrie, de la ora 18.30, la cel de-al şaselea eveniment din seria PALATE DESCHISE PE CALEA VICTORIEI, cu acad. Georgeta Filitti.

Vă veţi bucura de o nouă conferinţă realizată de istoricul Georgeta Filitti, de data aceasta la Banca Naţională a României, o instituţie venerabilă, cu o tradiţie bogată acumulată în peste un secol de istorie instituţională care se îmbină, şi adesea se suprapune, cu istoria naţională.

Înfiinţată în anul 1880, Banca Naţională a României, cea de-a 16-a bancă centrală din lume, în ordinea înfiinţării, dintre cele aproape 200 de bănci centrale din lume, înaintea celor din Japonia, Italia, Elveţia sau Statele Unite ale Americii, şi-a desfăşurat iniţial activitatea în spaţii închiriate în clădirea Senatului de pe Bulevardul Elisabeta, apoi în sediul Creditului Funciar Rural, din strada Doamnei, unde exista spaţiul necesar pentru instalarea imprimeriei. Conducerea băncii a fost permanent preocupată de clădirea unui sediu nou, construit astfel încât să respecte cerinţele unei astfel de instituţii: de la birourile angajaţilor, până la spaţiile dedicate relaţiilor cu publicul, spaţiile de maximă siguranţă pentru păstrarea valorilor sau cele pentru imprimarea bancnotelor. Zona aleasă pentru construcţia Palatului BNR se afla în inima comercială a oraşului de atunci, centrul istoric de astăzi, pe locul ocupat anterior de cel mai mare han pe care l-a avut oraşul, Hanul Şerban Vodă.

Palatul B.N.R. a fost construit în stil neoclasic, între anii 1884 şi 1890, după planurile arhitecţilor francezi Cassien Bernard şi Albert Galleron. Lor le-a fost ataşat inginerul-arhitect Nicolae Cerchez, care a „revăzut” proiectul şi care a devenit apoi directorul general al lucrărilor, având ca ajutor pe arhitectul Constantin Băicoianu.

După finalizarea construcţiei sale, la intersecţia străzilor Doamnei, Smârdan, Lipscani şi Calea Victoriei s-au concentrat numeroase sedii bancare sau ale societăţilor de asigurări, configurându-se în această zonă un adevărat centru financiar al ţării. Treptat, efectele pozitive ale apariţiei Băncii Naţionale a României devin tot mai vizibile. Publicul capătă încredere în activităţile bancare, se stabilizează creditul, se înmulţesc şi se diversifică tipurile instituţiilor financiar-bancare.

Aripa nouă a Palatului BNR, având faţada spre strada Doamnei, a fost realizată în anii celui de-al doilea Război Mondial, sub conducerea arhitectului Radu Dudescu, asistat de arhitecţii N. Creţoiu şi Ion Davidescu, fiind gândită ca o măsură în piatră a extraordinarului avânt al finanţei româneşti în acea epocă. Construcţia impune prin monumentalele trepte de granit, prin imensele coloane corintice ale faţadei şi prin holurile largi, placate cu marmură albă.

Cele două clădiri adosate – palatul vechi şi cel nou – constituie un grandios ansamblu arhitectural cu funcţie publică şi de reprezentare, dominând centrul istoric al Capitalei.

În cadrul evenimentului, participanţii vor putea vizita spaţiile istorice ale Băncii Naţionale.

La final, participanţii se vor bucura de socializare şi vor savura un pahar de vin oferit de Jidvei şi o gustare oferită de Sempre Sano.