LA ACEST EVENIMENT NU MAI SUNT LOCURI!

Vă invităm duminică, 17 martie, de la ora 11.00, la cel de-al nouălea eveniment din seria PALATE DESCHISE PE CALEA VICTORIEI, cu acad. Georgeta Filitti, să descoperim împreună povestea Palatului Camerei de Comerţ şi Industrie.

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) este o organizaţie autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, de utilitate publică, destinată reprezentării, apărării şi susţinerii intereselor membrilor săi şi a celorlalţi operatori economici din municipiul Bucureşti, pentru dezvoltarea comerţului şi industriei, agriculturii şi serviciilor, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă.

Palatul, edificiu de prestigiu al arhitecturii bucureştene a începutului de secol XX, este apreciat de specialiştii vremii ca fiind „un monument de o majestate simplă şi frumoasă, cu o faţadă grandioasă, clasică şi vie“.

Cu 2 etaje înalte, mansardă, pod şi subsol, palatul are o suprafaţă construită de 1957 mp. Clădirea are faţade monumentale, bogat decorate, frontoane rotunde, cornişe întrerupte şi mansarde cu lucarne.

Intrarea principală, pe colţ, cu balconul curb scos în consola peste care domină un arc în plin centru, asemănător cu cel de la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, formează elementul principal al edificiului.

Lui Emil W. Becker i se datorează „ornamentaţia generală a faţadei noului Palat al Camerei de Comerţ“, după cum declara însuşi autorul, cu mândrie, într-un interviu în mai 1910.

Frontonul se remarcă frontonul semicircular care are la centru, sus, un ecuson cu un cap de leu (basorelief), încadrat de două personaje alegorice adosate, în stânga Industria (o femeie îmbrăcată în voaluri, ce-şi sprijină mâna stângă pe coada unui ciocan), iar în dreapta Comerţul (zeul Mercur, ce ţine în mâna stângă caduceul, iar în dreapta o ancoră). Personajele, realizate în piatră, ronde-bosse, la dimensiuni naturale, exprimă nobleţe şi gravitate.

Primele 2 niveluri ale clădirii sunt tratate în bosaj, iar celelalte cu pilaştri şi capitele ionice. În ansamblu se remarcă o gradaţie în tratarea arhitecturală a palatului, de la postamentul masiv din piatră la balustradele forjate ale balcoanelor etajului superior.

Fosta sală a Bursei, de formă elipsoidală, fosta sală a şedinţelor Camerei, vestibulul, scara de onoare sunt realizate cu multă măiestrie.

Fosta sală de consiliu are plafonul şi cele 4 panouri de deasupra uşilor decorate în maniera pictorului Boucher.

Atât pe exteriorul, cât şi pe interiorul clădirii se poate identifica, cu uşurinţă, sigla Camerei de Comerţ, mai mult sau mai puţin stilizată.

Scurt istoric al instituţiei

1859 – Comercianţii se preocupă de înfiinţarea unui sistem cameral, cu „acţiune independentă şi o autoritate recunoscută spre a putea apăra cu mai multă eficacitate interesele vitale ale tuturor ramurilor de industrie” (C.A. Rosetti, prim-starostele neguţătorilor Capitalei).

1860 – Principele Alexandru Ioan Cuza trimite Adunării legislative din Bucureşti un proiect de lege pentru organizarea unei camere de comerţ. Iniţiativa nu se materializează.

1864 – Este adoptată Legea Camerelor de Comerţ.

Ianuarie 1868 – Este înfiinţată prima cameră de comerţ şi industrie pe teritoriul de atunci al României, cea din Bucureşti.

Iunie 1868 – Pentru prima dată în România se pune problema „întabularii firmelor comerciale”; acesta este certificatul de naştere al Registrului Comerţului.

1870 – Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti este autorizată să publice rata medie de schimb a principalelor valute străine – ca o recunoaştere a prestigiului şi credibilităţii Camerei.

1875 – Camera Bucureşti este co-autor al textului primei legi a mărcilor.

1884 – La propunerea Camerei de Comerţ Bucureşti este promulgată legea pentru încurajarea industriei naţionale.

1886 – Apare o nouă lege a Camerelor de Comerţ, care scoate aceste organizaţii de sub oblăduirea Guvernului; Camerei i se cere să sprijine prima bursă din ţară.

1895 – Camera Bucureşti deschide primul birou de informaţii comerciale, care câştigă rapid încrederea şi aprecierea companiilor străine care funcţionează în România acelor timpuri.

1899 – Camera îşi face cunoscută poziţia cu privire la carteluri.

23 mai 1911 – Este inaugurat Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti în prezenţa MS Regelui Carol I, a membrilor Casei Regale a României şi a unor înalţi oficiali ai statului, precum şi a unor membri ai Camerei de Comerţ.

1926 – La iniţiativa Camerei Bucureşti este introdus cecul poştal ca instrument de plată fără numerar. CCIB organizează Oborul Capitalei, primul târg de interes naţional, urmat de târguri de mărfuri în pieţele Bucureştilor. Până la jumătatea secolului trecut CCIB a sprijinit şi finanţat învăţământul comercial şi de meserii.

1949 – Prin decretul nr. 74/25.02.1949, Camerele de Comerţ sunt desfiinţate, cu excepţia Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti. Cu un obiect de activitate amputat, redus la susţinerea comerţului exterior, spoliată de toate proprietăţile sale, Camera bucureşteană păstrează vie flacăra sistemului cameral.

1949-1990 – Camera de Comerţ funcţionează, sub diferite denumiri, în cadrul Ministerului Comerţului.

1990-2005 – CCIB funcţionează ca departament al Camerei Naţionale.

2008 – CCIB se reorganizează, în conformitate cu Legea 335/2007.

Evenimentul va avea loc în monumentala Aulă Carol I, fosta sală a Bursei, şi va fi urmat de vizitarea spaţiilor istorice, precum şi de socializare la un pahar de vin oferit de partenerii noştri de la Jidvei şi o gustare.

Biletul de participare la conferinţă include şi vizitarea clădirii.

Sursa info – https://ccib.ro/