SOLD OUT!!!

LA ACEST EVENIMENT NU MAI SUNT LOCURI.

Vă invităm sâmbătă, 3 februarie, de la ora 11.00, la cel de-al optulea eveniment din seria PALATE DESCHISE PE CALEA VICTORIEI, cu acad. Georgeta Filitti, să descoperim împreună, de această dată, povestea Palatului Cercului Militar Naţional.

Palatul Cercului Militar Naţional este un edificiu unicat, în primul rând datorită autenticităţii şi intervenţiilor minime făcute pentru menţinerea lui. Palatul Cercului Militar Naţional este un monument istoric inclus în Lista Monumentelor Istorice din Municipiul Bucureşti, în Grupa A, ceea ce-i conferă statut de monument istoric de nivel naţional.

Conferinţa susţinută de doamna academician Georgeta Filitti va avea loc în monumentala Sală de Marmură, una dintre cele mai reuşite capodopere  de interior ale arhitecturii româneşti. Sala a fost realizată în stil clasic, este împodobită cu vitralii, ferestre arcadate, oglinzi din cristal, lampadare şi basoreliefuri şi este accesată prin Scara de Onoare străjuită de o impresionată lucrare de artă, „Gornistul”, o reproducere după Nicolae Grigorescu realizată de Bella Kromer.

Coloane corintice de marmură susţin o boltă amplă, bogat ornamentată cu motive florale sau geometrice, dominate de elemente simbolice militare. Motivele decorative care se regăsesc atât în amplul hol ce precede Sala de Marmură, cât şi în perimetrul sălii sunt de inspiraţie antică, stilizate în stilul neoclasic francez. Săbii, scuturi, stilete, lănci, săgeţi, victorii înaripate, zeităţi ale războiului şi dreptăţii, toate fac trimitere la mediul militar.

La extremităţile sălii se găsesc câte două perechi de statui – cariatide, reprezentâd probabil pe Atena şi Marte, ce susţin consolele cu capiteluri ionice. Des întâlnite în arhitectura greacă, cariatidele sunt coloane personificate sub forma unor siluete feminine, ce susţin graţios greutatea balcoanelor pentru orchestră.  Atlanţii reprezintă echivalentul masculin al cariatidelor, iar numele lor vine de la titanul Atlas, din mitologia greacă, cel care susţine greutatea cerului pe umerii săi pentru eternitate. Finisajele sunt din marmură românească de Ruşchiţa şi stuccomarmură pentru coloane şi statui. Pardoseala este realizată din parchet de stejar cu intarsii de mahon în motive geometrice.

Faţada Palatului Cercului Militar Naţional impresionează puternic. Are cu parter înalt, apoi un şir de coloane duble, care amintesc de cele antice, iar între ele sunt prevăzute logii. Fiecare coloană dispune de elemente compozite bogate, iar în stânga şi în dreapta sunt două cornişe mari care încadrează nivelul median al faţadei. La ultimul etaj sunt o serie de ferestre şi o balustradă lungă. Accesul pe terasă se realizează prin doua rânduri de scări, iar de aici prin uşile somptuoase şi ample se face accesul în interiorul clădirii.

Ziua Palatului Cercului Militar Naţional, sărbătorită la 4 februarie, reprezintă un simbol de referinţă în istoria şi conştiinţa armatei, o zi care, dincolo de semnificaţia ei strict istorică, aceea de inaugurare oficială şi solemnă a Palatului ridicat din iniţiativa şi prin contribuţia financiară a ofiţerilor din Bucureşti, ne îndeamnă la memorarea năzuinţei unanime a înaintaşilor „de a face realizabilă construirea unui Palat destinat să servească, pentru prezent şi pentru generaţiunile viitore, ca locaş pentru întruniri şi pentru marile recepţiuni şi solemnităţi militare”(Memoriu, Asupra construcţiei Palatului Cercului Militar din Bucuresci, donaţiunea generalului Alex. Tell).

Conferinţa va fi urmată de vizitarea mai multor săli somptuoase şi elegant decorate ale Palatului Cercului Miltar Naţional, precum şi de o conversaţie agreabilă cu invitata noastră la un pahar de vin oferit de partenerii noştri de la Jidvei

Biletul de participare la conferinţă include şi vizitarea clădirii.