Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de marţi, în intervalul 19:00-21:00.

Date desfăşurare curs: 10, 17 şi 24 septembrie.

Poate cea mai elocventă evocare a lui Peter Paul Rubens (1577-1640) îi aparţine medicului danez Otto Sperling, în trecere prin Antwerpen în 1621: „L-am vizitat pe faimosul artist Rubens, pe care l-am găsit la lucru, după ce pusese să i se citească din Tacit şi în vreme ce dicta o scrisoare. Cum rămăseserăm tăcuţi şi nu voiam să-l deranjăm vorbindu-i, a început el însuşi să discute cu noi, continuând să picteze, să asculte lectura şi fără a înceta să dicteze scrisoarea.”

Acest pasaj surprinde, întrepătrunse, cele patru aspecte definitorii ale personalităţii marelui artist flamand: măiestria artistică, substratul cultural, implicarea diplomatică şi un anume „usage du monde” specific curţilor regale şi princiare. La acea vreme, notorietatea lui Rubens depăşise deja hotarele Flandrei, onora comenzi dintre cele mai prestigioase, iar anvergura lui seniorială era pe cale să-i fie recunoscută prin titlu nobiliar. Pe atunci, şi până la sfârşit, creativitatea sa debordantă era canalizată de un atelier exemplar organizat, iar abilităţile diplomatice îi erau din plin angajate în aplanarea conflictului dintre Spania şi Olanda, şi implicit reîntregirea Ţărilor de Jos, un ideal în care nu va înceta să spere şi să se implice până la moarte.

Acesta a fost Peter Paul Rubens, unul dintre cei mai mari artişti din toate timpurile, şi care a dat, în secolul al XVII-lea, măsura înnobilării prin spirit, cultură şi excelenţă artistică. Vă invităm să-l descoperiţi, în contextul în care s-a format şi asupra căruia a exercitat un enorm impact.

1. Peter Paul Rubens: biografia în operă

• Antwerpen în anii 1590-1600; ucenicie, mediu formativ, maeştri, experienţe artistice;
• Italia în anii 1600-1608; activitatea lui Rubens la Mantova, Genova, Roma; configurarea concepţiei despre artă; formarea intelectual-diplomatică; comenzi, opere de artă şi „misiuni” artistice; acumularea „arhivei” (desene după antici şi moderni);
• Antwerpen în anii 1608-1640; revenirea în patrie; stil de viaţă, ambiţii de statut, mod de lucru; impactul asupra mediului artistic local;
• (dis)continuităţi; portrete, peisaje, scene de gen (chermeze), buchete florale; reinterpretarea, prelucrarea şi transformarea tradiţiilor locale;
• opera religioasă ca triumf al Barocului – comenzi, abordări, asimilări stilistice;
• „şantierul” cultural-conceptual: scene mitologice şi alegorice;

2. Opera lui Rubens: aspecte constitutive

• calitatea de pictor curtean; comenzile şi antreprizele regale (Franţa, Spania, Flandra etc.)
• misiunile diplomatice (Madrid, Londra, Paris, Bruxelles) şi contactul cu puterea (regii spanioli Filip al III-lea şi Filip al IV-lea, arhiducii de Habsburg, regele Charles I Stuart, Maria de Medici et alii); arta în slujba politicii – alegorii, portrete, ansambluri mitologic-istorice etc.;
• Rubens colecţionar; strategii de amplificare şi etalare a colecţiei; rolul ei în crearea statutului şi în reprezentarea artistului;
• relaţia lui Rubens cu arta şi cultura antichităţii clasice; citate, concepte, idei artistice;
• feminitatea planturoasă ca „identitate artistică” – aspecte definitorii, semnificaţii, conotaţii;
• atelierul-şcoală – model şi antrepriză artistică productivă;
• modus operandi şi inter-medialitate (pictură, gravură, tapiserie);
• schiţele în ulei ca fundament conceptual pentru opera de artă finită

3. Ambianţa artistică: elevi, colaboratori, emuli

• Antoonis van Dyck: discipolul care şi-a depăşit maestrul; măiestrie, operă, anvergură şi carieră internaţională;
• mimetismul stilistic ca fenomen artistic; „şcoala Rubens” şi operele de artă colective;
• individualităţi semnificative şi explorări artistice: Jacob Jordaens şi Pieter van Mol
• colaborări, prietenii, influenţe, asimilări: Jan Brueghel cel Bătrân, Frans Snyders, Frans Francken et alii;