Cursul are loc online. 

Până în secolul al  XVIII-lea, când, în Europa, vârful muntelui a fost urcat de geologi, medici şi naturalişti mai întâi, de montaniarzi mai pe urmă, pentru cei care locuiau la poale zona alpină înaltă ţinea mai degrabă de imaginar. Muntele n-a fost dintotdeauna un teren al explorărilor naturii şi etnografiei, al alpinismului sau sporturilor de iarnă.

Dimensiunea geografică a muntelui este acompaniată de un întreg complex de rituri, legende, credinţe, hărţi şi reprezentări mentale, tehnici şi orientare, toate acestea fiind expresii individuale şi de grup ale manierei de interiorizare a spaţiului, înălţimii şi dimensiunii verticale.

Privit de jos în sus, îndepărtat şi prea puţin locuit, muntele era un spaţiu necunoscut marcat de marginalitate, dar şi de recalibrarea raporturilor dintre permis şi nepermis, chiar şi pentru cei care îl locuiau mai spre poale.

De fapt, cu excepţia ciobanilor mai ales, a culegătorilor de afine sau vânătorilor, a pustnicilor, a haiducilor şi altor proscrişi, mai nimeni altcineva nu urca în munte. Iar pe creastă, nici aceştia şi nicidecum iarna, când muntele era închis oamenilor. În Alpi credeau că acolo este Purgatoriul şi tărâmul dragonilor. În Carpaţi, care nu sunt atât de înalţi şi plini de gheaţă, un tărâm al brazilor, al ielelor, al Păstorului Lupilor etc.

La prima vedere şi de la distanţă doar, muntele pare că obstrucţionează deopotrivă privirile şi comunicarea cu oamenii de pe versantul opus. Însă trecătorile şi pasurile permit traversarea, drumurile de plai asigură deplasarea pe înălţime, văgăunile şi peşterile de refugiu, potecile şi lăsătorile, ocaziile consacrate de urcare pe platourile alpine favorizează întâlnirile între comunităţile care locuiesc pe versanţii diferiţi ai aceluiaşi masiv muntos.

Întâlnirile la care te invităm se vor referi la felul în care s-a schimbat în ultima sută de ani deopotrivă frecventarea muntelui real, dar şi imaginarul montan în general, cel carpatic în particular. Vom aborda teme legate de ritualizarea spaţiului – urcarea şi coborârea din munte, tradiţii legendare ale originii munţilor, dar şi ale întâlnirilor cu făpturi reale şi supranaturale, cu animale sălbatice, despre adăposturi, trasee şi comori. Nu în ultimul rând, vom vorbi despre alpinism, creastă şi refugii.

Temele celor trei întâlniri online sunt:

1. Cosmografie populară şi legende despre munţi. Cartografii şi toponimii: de la muşuroaie desenate pe hărţi, la drumuri şi munţi bătuţi cu piciorul. Cât de sus erau, totuşi, locuiţi Carpaţii?

2. Rituri pastorale pe munte (deschiderea şi închiderea muntelui, nedei, focuri vii şi altele). Pericol, itineranţă, întâlniri faste sau nefaste.

3. De la munţii ciobanilor, la crestele alpiniştilor

foto: Ales Krivec on Unsplash