Vă invităm la o călătorie imaginară în câteva dintre cele mai cunoscute şi vizitate muzee din lume. Pline de istorii şi de opere de artă faimoase, Luvru, Prado, Metropolitan Museum – New York, National Gallery – Londra şi muzeul d’Orsay ne permit o incursiune inedită în arta şi istoria lumii. Din Antichitate până la impresionişti, trecând prin Renaştere şi Baroc, vom descoperi împreună opere emblematice, cele pe care nu trebuie să le ratăm când vizităm muzeul respectiv sau pe care le revedem de fiecare dată cu o curiozitate şi uimire nesfârşite.

Pentru a opta întâlnire dedicată muzeelor, vă propunem să facem un popas în cetatea papilor, în muzeele Vaticanului. Amplul complex muzeal ne permite să ne familiarizăm cu istoria pontifilor şi a Bisericii romane, dar şi cu cea a civilizaţiei europene. De-a lungul atelierului vom avea ocazia să admirăm, dar mai ales, să aflăm istoria comorile păstrate în colecţiile pontificale: celebrele statui antice, descoperite în Renaştere – Laocoon, Apollo din Belvedere – dar şi creaţiile lui Giotto, Rafael, Michelangelo sau Caravaggio.

În 1770, sub influenţa filosofiei Luminilor a luat naştere muzeul Pio-Clementino, iar în 1790 Pinacoteca, ele fiind deschise publicului şi permiţând studierea şi conservarea unor opere de artă emblematice. Roma a fost, de-a lungul secolelor, un vast şantier arheologic care a permis membrilor curiei romane să cultive gustul pentru cultura antică, dar şi să colecţioneze piese remarcabile.

Colecţiile pontificale nu au fost scutite de tumultul istoriei. În 1797, în urma tratatului de la Tolentino, statul pontifical a fost obligat să cedeze Franţei napoleniene cele mai frumoase opere de artă. Abia în 1815, în urma Congresului de la Viena, ele au fost restituite statului pontifical, în deceniile care au urmat muzeele pontificale fiind reorganizate.

O vizită la Vatican ne permite să descoperim şi modul în care apartamentele pontificale, diverse spaţii liturgice şi administrative au evoluat de-a lungul timpului şi cum au fost decorate de artişti de geniu. În timp ce Michelangelo se ocupa de plafonul Capelei Sixtine, Rafael primeşte misiunea decorării viitoarelor apartamente pontificale. Papa Iuliu al II-lea, din familia della Rovere, abandonează apartamentele Borgia şi îşi stabileşte reşedinţa la al doilea etaj al palatului pontifical. Între 1508 şi 1524, Rafael şi atelierul său au realizat aici o serie de fresce, printre care şi celebra Şcoală din Atena.

Tot Iuliu al II-lea a fost cel care i-a cerut lui Michelangelo să decoreze plafonul Capelei Sixtine, masiv deteriorat, punând la încercare toată energia şi geniul său creator. Impunând un nou limbaj decorativ şi intelectual, artistul florentin şi-a pus amprenta asupra generaţiilor următoare.

Evenimentul are loc online, live, pe zoom.us. Cu o zi înainte de data începerii, veţi primi  un link cu ajutorul căruia veţi accesa cursul pe Zoom.us.