Vă invităm la o călătorie imaginară în câteva dintre cele mai cunoscute şi vizitate muzee din lume. Pline de istorii şi de opere de artă faimoase, Luvru, Prado, Metropolitan Museum – New York, National Gallery – Londra şi muzeul d’Orsay ne permit o incursiune inedită în arta şi istoria lumii. Din Antichitate până la impresionişti, trecând prin Renaştere şi Baroc, vom descoperi împreună opere emblematice, cele pe care nu trebuie să le ratăm când vizităm muzeul respectiv sau pe care le revedem de fiecare dată cu o curiozitate şi uimire nesfârşite.

A patra noastră oprire va fi la Londra, mai precis, în Trafalgar Square, pentru a vizita National Gallery. Ridicată pe locul grajdurilor regale, clădirea în stil neoclasic evocă pasiunea elitelor britanice pentru călătoriile pe continent (Le Grand Tour) şi arhitectura lui Palladio.  O adevărată panoramă a artei occidentale, colecţia National Gallery a pornit de la cea a bancherului John Julius Angerstein, îmbogăţindu-se de-a lungul timpului cu creaţii  britanice, dar şi renascentiste, manieriste sau moderne (Leonardo da Vinci, Bronzino, Rembrandt, Goya, Degas, Cezanne).

Printre tablourile care ne atrag în interiorul muzeului, stârnindu-ne curiozitatea şi fascinându-ne, în egală măsură, portretul soţilor Arnolfini (Van Eyck) şi Venus Rokeby (Velázquez), provenite din colecţiile spaniole şi ajunse în Anglia la sfârşitul imperiului napolenian, ne oferă o inedită meditaţie asupra privirii. Jocul cu oglinda devine o adevărată delectare intelectuală şi picturală.  În oglinda soţilor Arnolfini, mâinile celor doi protagonişti nu se mai ating şi alte două personaje îşi fac apariţia în tabloul lui Velázquez, chipul lui Venus apare, gustul pentru paradox fiind evident. Studiul celor două capodoperere şi modul cum au fost privite şi interpretate de-a lungul timpului ne oferă şi o percepţie interesantă legată de destinul feminin în istoria europeană. Oare, rochia doamnei Arnolfini şi decorul camerei anunţă un fericit eveniment? Iar trupul lui Venus evocă mitologia şi mundanul, opoziţia dintre nude şi naked, dar şi un tip de privire, dominantă în arta occidentală (male gaze).

Ambasadorii lui Hans Holbein cel Tânăr, ilustrează, poate, cel mai bine mentalităţile din vremea Reformei şi angoasele epocii legate de mântuire şi iertarea păcatelor, dar şi amplele dispute diplomatice şi teologice din vremea lui Henric VIII. Nu vom uita nici de anamorfoza care fascinează privitorii şi de sensurile spirituale ale tabloului.

În cadrul atelierului, vom admira opere celebre precum poemele picturale ale lui Tiţian inspirate de ”Metamorfozele lui Ovidiu şi de scrierile lui Filostrat”. Nu vom uita nici de peisajele lui Claude Lorrain, Turner, Constable, Corot sau Monet. Vom admira efectele atmosferice din tablourile lui Turner, modul în care pictura devine un spaţiu de experimente cromatice, iar modernitatea picturală se întâlneşte cu cea din epoca revoluţiei industriale.

Participanţii se vor familiariza, de-a lungul atelierului, cu  istoria unor capodopere din arta europeană, dar şi cu modul în care conceptele de muzeu şi de colecţie s-au articulat în spaţiul britanic. În egală măsură, vor avea câteva repere istorice şi estetice atunci când vor vizita sau revizita muzeul.