În spiritualitatea creştină răsăriteană, rugăciunea a fost definită în diverse moduri, despre ea afirmându-se, printre altele, că este vorbirea minţii cu Dumnezeu, urcuşul minţii spre El, lucrarea demnă de vrednicia minţii sau întrebuinţarea cea mai bună şi mai curată a acesteia. Rugăciunea este deci o activitate a minţii, prin care omul întreţine un dialog viu cu Dumnezeu, un dialog înălţător pentru că vorbirea cu Dumnezeu echivalează cu înălţarea spre El. Iar această înălţare a minţii constituie potenţarea ei cea mai profundă, mai bună şi mai curată, ca mărturie a chipului dumnezeiesc din om.

Deşi unul în esenţă, dialogul omului cu Dumnezeu se poate exprima într-o varietate de feluri a căror diversitate este dată, spre exemplu, de conţinutul rugăciunii, de forma ei, de locul şi de timpul săvârşirii ei, de metoda în care aceasta este realizată. Rugăciunea poate fi: practică sau contemplativă; rostită sau cântată; cu voce tare sau în gând; particulară sau liturgică (comunitară); de laudă, de cerere sau de mulţumire; ocazională sau neîncetată.

Vă propun o incursiune în lumea rugăciunii, potrivit specificului spiritualităţii creştine răsăritene, incursiune menită să scoată în evidenţă ce este rugăciunea, formele ei, efectele asupra vieţii umane (şi chiar asupra naturii), puterea rugăciunii şi metodele în care aceasta a fost şi este practicată. Cursul ţinteşte să-l îndrepte pe cursant spre descoperirea importanţei rugăciunii în viaţa omului, indiferent de perioada istorică şi de locul în care trăieşte sau de pregătirea sa intelectuală.

Cursul se va desfăşura în 5 întâlniri, după cum urmează:

1. Elemente introductive.

2. Rugăciunea în Sfintele Scripturi.

3. Rugăciunea comunitară (liturgică) şi cea personală (particulară).

4. Rugăciunea minţii sau a inimii.

5. Efectele rugăciunii în viaţa omului. Concluzii.

Bibliografie orientativă, pentru cei interesaţi:

1. Evagrie Ponticul, „Cuvânt despre rugăciune” în Filocalia vol. 1 (trad. Dumitru Stăniloae), Humanitas, Bucureşti, 2004, pp. 75-91.

2. Ioan Scărarul, „Cuvântul XXVIII: Despre fericita rugăciune” în Filocalia vol. 9 (trad. Dumitru Stăniloae), Humanitas, Bucureşti, 2004 , pp. 355-368.

3. Nichifor din Singurătate, „Cuvânt plin de mult folos despre rugăciune, trezvie şi paza inimii” în Filocalia vol. 7 (trad. Dumitru Stăniloae), Humanitas, Bucureşti, 2004 , pp. 11-30.

4. Grigorie Palama, „Cuvânt pentru cei ce se liniştesc cu evlavie. Despre rugăciune” în Filocalia vol. 7 (trad. Dumitru Stăniloae), Humanitas, Bucureşti, 2004 , pp. 209-242.

5. Sofronie Saharov, Rugăciunea – experienta vieţii veşnice, Deisis, Sibiu, 2001.

…

Imagine – Annunciation (Fra Angelico, San Marco)