De 17 ani, Fundaţia Calea Victoriei reuşeşte să aducă mai aproape de publicul larg arte, cultură şi educaţie non-formală, devenind un punct de referinţă pentru cei care doresc să exploreze subiecte diverse, de la istoria Bucureştiului la filosofie sau artele plastice. Sandra Ecobescu, preşedintele acestei fundaţii, a acordat un interviu revistei Cariere despre motivaţia din spatele iniţiativei, impactul asupra societăţii şi proiectele emblematice care au redefinit educaţia culturală în România.

Fundaţia Calea Victoriei are o istorie de 17 ani de activitate. Care a fost motivaţia iniţială pentru crearea acesteia şi cum a evoluat misiunea fundaţiei de-a lungul anilor?

Am pornit cursurile de la Fundaţia Calea Victoriei având în minte toate lucrurile despre care am fi vrut sa aflăm la şcoală şi care nu sunt predate acolo, sau apar în viteză, ocazional. Istoria noastră, prezentată sintetic şi coerent, captivant, istoria religiilor, istoria artelor plastice, literatura universală, filosofia şi analiza profundă a unor texte extrem de actuale şi vii, artele şi ştiinţele umaniste în ansamblu. De asemenea, ne-am dorit ca tinerii şi publicul de toate vîrstele să aibă acces la personalităţi culturale, la profesori, lectori cu adevărat bine pregătiţi şi extrem de pasionaţi de ceea ce studiază, predau, temele despre care scriu.

Ne-am dorit să aducem mai aproape de publicul larg o elită culturală, fără emfază şi pretenţii de snobism care să descurajeze, cum se petrecea în alte locuri, la evenimente pentru un  public limitat, mai degrabă cu circuit închis.

Misiunea fundaţiei este aceeaşi, de 17 ani, ceea ce s-a schimbat este faptul că evoluăm, rafinăm, diversificăm mereu temele, abordările, avem mereu lectori noi care intră în echipă mulţi tineri sau foarte tineri. De asemenea facem cursuri şi evenimente şi online sau hibrid, ceea ce în primii ani nu se petrecea.

Fără să ne dăm seama am creat adevărate trenduri, mode culturale la noi în ţară, lucru care ne bucură (iniţial ne mai şi întrista, pentru că se copiau multe din conceptele noastre) şi anume conferinţele despre istorie şi monumente, palate din ţară şi din capitală (suntem primii care am început să facem cursuri despre Bucureşti cu doamna academician G. Filitti în anul 2008), tururi prin Bucureşti. prin cartierele istorice, dar şi în împrejurimi (acum sunt multe ONG-uri sau firme de turism care fac asta), evenimente în palate şi clădiri de patrimoniu, care să educe publicul în această direcţie (acum este o idee mai întâlnită).

De asemenea suntem prima entitate culturală din ţară care a organizat Concertul de Anul Nou în primele zile din ianuarie, cu dirijorul Tiberiu Soare, Symphactory Orchestra şi invitaţi solişti extrem de talentaţi, tineri, al început de drum, sau consacraţi de multă vreme.

O altă idee originală, a noastră, este cea a Balului Bucureştiului Interbelic, un eveniment retro unde publicul se îmbracă în stilul anilor 20 şi 30, care a fost preluată de mulţi alţii sub forma unor petreceri tematice, spectacole sau chiar party de Revelion.

Multe din temele noastre de cursuri, denumiri sau idei circulă în capitală şi în ţară. Fără să realizăm am generat foarte multe idei, şi o facem în continuare, idei şi direcţii care inspiră mulţi alţi oameni, ceea ce este minunat, pentru că aşa putem schimba mentalităţi, putem păstra educaţia şi cultura în atenţia publicului larg, dincolo de avalanşa kitsch-ului şi a informaţiilor irelevante care se rostogolesc în social media şi ne parazitează timpul liber.

Interviul integral este pe site-ul revistei Cariere şi poate fi citit AICI.