Familia Regală a României avea, pentru fiecare sărbătoare, un program oficial, precum şi o serie de activităţi intime, petrecute în familie. Ceremonialul Curţii, introdus în timpul domniei Regelui Carol I, indica solemnităţile care se desfăşurau la fiecare ocazie, majoritatea menţinute ca atare până la sfârşitul monarhiei, la 30 decembrie 1947.

În zilele dinaintea Crăciunului, membrii Familiei Regale ofereau cadouri, la pomul de Crăciun, angajaţilor Curţii, militarilor sau celor nevoiaşi. În ajunul Naşterii Domnului se desfăşura tradiţia prezentării la Palat a icoanelor de către mitropolitul primat (din 1925, patriarh) al Bisericii Ortodoxe Române. Se primeau coruri de colindători, iar sărbătorile de Crăciun erau petrecute de regulă la Sinaia, reşedinţa regală de iarnă.

În ajun de Anul Nou, Familia Regală găzduia balul Curţii (până la moartea Regelui Carol I) şi oferea o recepţie Corpului Diplomatic acreditat în România, iar la 1 ianuarie, era prezentă la un serviciu religios de Sf. Vasile.

De Bobotează, la 6 ianuarie, se participa la slujbă la biserica Zlătari şi obişnuita sfinţire a apelor în pavilionul Dâmboviţei.

În cadrul acestui eveniment vom afla:

• A avut Familia Regală un rol în răspândirea în România a tradiţiei împodobirii pomului de Crăciun?
• Cum s-au schimbat obiceiurile de sărbătoare ale Familiei Regale de-a lungul timpului?
• De ce s-a renunţat la tradiţia organizării balurilor Curţii după moartea Regelui Carol I?
• Cum s-au desfăşurat Crăciunurile regale din timpul refugiului Familiei Regale în Moldova, în 1916-1917?
• Ce semnificaţie a avut faptul că Regele Carol al II-lea a sărbătorit Boboteaza la Chişinău în 1940?
• De ce Seara Corpului Diplomatic din Anul Nou 1942/1943 a constituit cel mai aprig scandal dintre Curtea Regelui Mihai I şi Guvernul Antonescu?
• Cum a arătat ultimul Crăciun petrecut de Familia Regală în Regatul României, în anul 1947?

Casa generalului Henri Cihoski, care găzduieşte Fundaţia Calea Victoriei şi întâlnirea noastră, îmbrăcată în atmosfera sărbătorilor, ne va ajuta să intrăm în atmosfera unei epoci în care românii, având în frunte regii lor, ocupau pe continentul european locul la care demografia, geografia şi resursele îi îndreptăţeau.

Sursă foto: https://alephnews.ro/cultura/povestea-bradului-de-craciun-cine-a-adus-traditia-impodobirii-in-romania/