Va invitam la un nou atelier cu etnologul Laura Jiga Iliescu, sa ascultam, discutam si citim impreuna povesti romanesti din alte timpuri, care pastreaza intelepciunea, simbolurile si umorul popular, incifrate si slefuite in secole de calatorii, de la un povestitor la altul
Este evident că asistăm, de o vreme, la un proces (uneori supralicitat) de redescoperire şi, mai ales, de revalorificare a poveştilor. Dar, de fapt, ce este o poveste tradiţională? Care sunt mesajele pe care le transmite şi cum o face? Dar un basm tradiţional? O legendă?
În cursul întâlnirilor plasate generic sub titlurile următoare, vă propun discutarea câtorva dintre basmele folclorului românesc.
Temele celor cinci sedinte sint:
I. Făt frumos cel cu cartea în mână născut sau despre lectură şi magia cărţii
II. Greuceanu, Drăgan cenuşă, faurul pământului, metamorfoze şi fierărit
III. Avea căţeii lui, de care nu se despărţea niciodată….şi alte animalele ajutătoare
IV. Fata din Dafin, Tufănica, două situaţii de împlinire neaşteptată a destinului
V. De la Ion Creangă şi Petre Ispirescu, la Petru Rădean din Neamţ. Povestitorul şi ascultătorul de poveşti sau despre cine, ce, cum, când şi cui se adresa povestea în satele tradiţionale; cum se ascultau, de ce nu se mai ascultă, ce se ascultă în schimb.
Obs: Pentru evitarea decupajelor artificiale, niciodată nu va fi vorba despre un singur basm sau o singură poveste ci, mai cu seamă, despre ceea ce se petrece în cadrele profunde ale culturii orale atunci când mai multe texte se leagă între ele pentru a configura personaje şi situaţii a căror legătură directă ori transfigurată cu realitatea voi încerca, deasemenea, să o surprind.
…
Ilustratie de Madalina Andronic pentru cartea “Zana Zorilor”.