Cursul se va desfăşura zilnic: 19 (luni), 20 (marţi), 21 (miercuri), 22 (joi) şi 23 (vineri) august, în intervalul 19:00-21:00. 

Despre perioada medievală s-au scris şi afirmat numeroase clişee, fiind perpetuată până în prezent ideea că din punct de vedere cultural Evul Mediu a reprezentat un regres faţă de Antichitate. Nu de puţine ori s-a insistat asupra unor mistificări precum: oamenii credeau că pământul e plat, consumau mai multă bere decât apă, aveau o igienă mai precară decât anticii, erau mai puţini şcoliţi, mai sângeroşi şi, nu în cele din urmă, mult mai religioşi. În timp ce unele dintre aceste prejudecăţi pot fi demontate cu uşurinţă, altele sunt speculaţii care nu pot fi probate, dar nici infirmate în absenţa unor date mai precise.

Cert este însă faptul că la nivel intelectual lumea nu s-a oprit odată cu sfârşitul Antichităţii, iar filozofia, asemeni altor domenii de cunoaştere, a înflorit după o perioadă de profunde tulburări sociale, politice şi economice (între secolul al V-lea şi secolul al IX-lea). În plus, moştenirea Antichităţii a fost parţial fructificată în spaţiul occidental, la aceasta adăugându-se şi apariţia speculaţiilor teologice creştine.

Ca să înţelegem mai bine cum anume a supravieţuit filozofia antică în perioada medievală şi să apreciem cu adevărat contribuţiile originale ale medievalilor vă invităm la un curs care îşi propune să familiarizeze publicul cu aspectele fundamentale ale filozofiei medievale.

Vom discuta, aşadar, atât despre condiţiile şi contextul care au favorizat dezvoltarea filozofiei medievale, cât şi despre unii dintre cei mai importanţi filozofi medievali şi fascinantele lor subiecte şi motive. Spre deosebire de alte abordări similare, la curs ne vom apleca atenţia şi asupra altor spaţii culturale, distincte de Europa Occidentală. Cu alte cuvinte, vom încerca să oferim o perspectivă mai largă, integratoare, care să ne ajute să înţelegem ce anume se petrecea în perioada medievală în spaţiul aşa-zis bizantin, în zona islamică şi în cea iudaică. Vom începe cu secolele V-VI şi ne vom opri în secolul al XV-lea (care aduce nu doar căderea Constantinopolului, ci şi fenomenul Renaşterii). Filozofia medievală acoperă astfel aproximativ 1000 de ani de gândire care au lăsat urme în ciuda „revoluţiei culturale” renascentiste. Multe dintre ideile filozofice medievale au supravieţuit şi în perioada modernă, chiar dacă abordările s-au schimbat dramatic.

Structura întâlnirilor:

1. Sfârşitul Antichităţii şi moştenirea antică în Europa Occidentală. „Renaşterea” carolingiană şi apariţia învăţământului mănăstiresc. Naşterea unei instituţii milenare: universitatea.

2. Principalele caracteristici ale filozofiei medievale în Occident; teme şi preocupări filozofice centrale. De la Augustin la Anselm de Canterbury (vom discuta şi despre Boethius şi Eriugena).

3. Tranziţia spre filozofia scolastică şi „clasicii” filozofiei medievale: de la Abelard la Toma de Aquino (vom discuta şi despre Albert cel Mare, Roger Bacon, William Ockham, Duns Scotus).

4. Moştenirea intelectuală a Antichităţii în Bizanţ: marile dezbateri filozofice din jurul Constantinopolului (vom discuta despre Ioan Damaschinul, Mihail Psellos şi Gemistos Plethon).

5. Filozofia islamică şi mişcarea de traducere a marilor opere filozofice antice şi filozofia iudaică din Peninsula Iberică (vom discuta despre al-Kindi, al-Farabi, Avicenna, al-Ghazali, Averroes, Ibn Arabi, Ibn Gabirol, Maimonide).