Timp de aproape patru secole, Florenţa a grupat în jurul său forţele vitale ale Europei, deopotrivă culturale şi economice, devenind “laboratorul” ideilor şi experimentelor din Renaştere. Considerată Noua Athenă sau Noua Romă, ea devine scena diverselor strategii politice şi culturale, ce ţin de un adevărat discurs al puterii. Brunelleschi, Donatello, Michelozzo, Benozzo Gozzoli, Botticelli, Michelangelo, Agnolo Bronzino, Giorgio Vasari dau o imagine nouă cetăţii şi familiei de Medici. Iar moştenirea familiei, compusă din palate şi vile, grădini, tablouri, sculpturi, manuscrise, pietre preţioase şi diverse obiecte rare, a transformat nu doar Florenţa, ci şi Toscana, într-un adevărat univers estetic cu nenumărate trimiteri la moştenirea Antichităţii, dar şi la inovaţiile timpului.

Vă propun, în această primăvară, să facem o călătorie, fie şi imaginară, pe colinele Toscanei şi să descoperim cum arta, arhitectura şi natura au intrat în dialog în epoca Renaşterii. Simbolizând colonizarea teritoriului şi controlul politic, vilele rustice s-au transformat rapid în loc de relaxare, arta şi natura fuzionează grădinile devenind adevărate oaze de încântare, pline de grote, statui şi simboluri ascunse. Influenţa bancherilor florentini, transformaţi în mari duci ai Toscanei, este vizibilă în modul în care donjoanele medievale se metamorfozează în vile, unde natura intră în dialog cu arta sau filosofia.

Din Cafaggiolo, trecând prin Poggio a Caiano, Castello, Pratolino sau La Petraia, vom încerca să descoperim vile cu decoraţiuni inspirate de Antichitate, fresce cu zeităţi antice şi sensuri politice multiple, grădini care recreează la nivel simbolic teritoriul Toscanei, dar şi lăcaşul muzelor. Tablourile lui Botticelli, frescele lui Pontormo, colecţiile de agrume şi grădinile organizate după gustul italian, toate ne permit să admirăm şi să înţelegem efervescenţa culturală din epocă.

La finalul evenimentului, vom admira şi modelul propus de grădinile Boboli în Europa timpului.