Sfânta Sofia, mozaicurile de la Ravenna, minunatele mănăstiri de la Meteora sau de la Muntele Athos, cu toţi am auzit de ele, poate le-am vizitat sau plănuim să o facem, dar cât de bine cunoaştem imperiul care a oferit lumii una dintre mari civilizaţii europene?

Imperiul bizantin pare pierdut undeva în negura şi complicaţiile istoriei, ultra studiat de specialişti şi puţin accesibil publicului larg. Imaginea sa strălucitore şi erudită se pierde în spatele stereotipurilor de tot felul, ce mai reţinem astăzi sunt disputele teologice nesfârşite, intrigile politice şi imaginea unei societăţi dominate de fenomenul religios.

Inaugurarea fastuoasă a noii capitale imperiale de către Constantin cel Mare (11 mai 330) a aşezat pe harta Europei nu doar un nou imperiu, ci şi o nouă concepţie politică şi culturală. Oraşul-regină, aflat sub protecţia divinităţii preia şi creştinează tradiţiile romane, dar şi pe cele elenistice. Metropolă bogată şi înfloritoare, plină de palate, biserici şi mănăstiri cu mozaicuri şi cupole strălucitoare, Constantinopolul a fascinat, a stârnit curiozitatea şi invidia călătorilor străini. Odoarele bizantine, jefuite de cruciaţi şi veneţieni în timpul celei de-a IV-a cruciade, au ajuns în Veneţia sau în tezaurele europene. Arhitectura şi arta sa, dominate de moştenirea Antichităţii, dar şi de o serie de inovaţii, ne oferă o viziune estetică unică.

Vă invităm să descoperim împreună povestea unei metropole mitice şi a unui imperiu uitat pe nedrept. O civilizaţie strălucitoare care a oferit evului mediu un etalon al luxului şi un reper economic, iar Renaşterii italiene moştenirea Antichităţii. Cu ajutorul imaginilor şi a textelor din epocă vom afla detalii legate de viaţa publică şi privată din Constantinopol, vom arunca o privire curioasă în palatul imperial şi vom admira arta şi ceremoniile de la curte.  Nu vom uita nici de Sfânta Sofia sau de statuile şi de pe Hipodrom.

Temele celor două întâlniri:

1. Fondarea unei noi capitale imperiale. Un imperiu şi o triplă influenţă: elenistică, romană şi creştină. Constantin şi Justinian – împăraţii antichităţii târzii. Sfânta Sofia şi mozaicurile de la Ravenna.

2. Grecizarea imperiului. Arta bizantină de la iconoclasm la Renaşterea Paleologilor. Bizantul şi cruciadele. 1204 – Creştinătatea medievală se scindează. Influenţe bizantine în Occident. 1453 – cucerirea unui imperiu şi o legendă.